Ce șanse au cerealele românești să ajungă în China? Gabriel Razi, analist pe piața agricolă: România poate juca un rol de furnizor de acoperire. Miza reală a valorii adăugate nu este vaporul de marfă vrac, ci containerul cu produse procesate

România vrea să reia exportul de produse agroalimentare către China. Printre produsele pe care agenții economici români le-ar putea trimite în China sunt și cereale, spunea recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Deocamdată nu se știe data la care vor pleca spre China primele cereale, dar ANSVSA anunță că au fost transmise documentele necesare pentru fiecare tip de cereale pe care agenții economici români ar vrea să-l vândă chinezilor și se așteaptă răspuns.

Gabriel Razi, specialist pe piața agricolă, a analizat, pentru G4Food.ro, ce ar însemna pentru agenții economici români intrarea pe piața chineză, care sunt avantajele și riscurile și ce șanse au românii să pătrundă pe segmente de piață controlate de alți furnizori din Uniunea Europeană.

Export de cereale românești în China

Agenții economici români sunt interesați să exporte în China cereale precum grâu, porumb, sorg, orz, seminte de floarea-soarelui, rapiță și soia. Prin intermediul ANSVSA au fost depuse primele documente necesare pentru inițierea demersurilor de export.

„Ca urmare a solicitărilor primite din partea unor operatori economici români cu privire la exportul către Republica Populară Chineză de cereale destinate atât consumului uman, cât și celui furajer, ANSVSA a demarat corespondența cu autoritățile competente din China pentru obținerea de informații referitoare la procedura de acces pe piața chineză.

Astfel, Administrația Generală a Vămilor din RP Chineză a transmis că pentru inițierea demersurulor de export a cerealelor românești pe piața chineză este necesară transmiterea chestionarelor (fișe tehnice și standarde de calitate pentru fiecare produs în parte / tip de cereale), documente care permit demararea procesului de examinare a riscurilor în vederea continuării procedurilor aferente autorizării acestor categorii de produse pe piața chineză.

La această dată, chestionarele completate de agenții economici și de autoritățile competente pentru produse precum grâu, porumb, sorg, orz, seminte de floarea-soarelui, rapiță și soia, au fost transmise autorităților vamale chineze care vor iniția procedura de evaluare a riscului și ulterior ne va comunica următorii pași procedurali privind înregistrarea operatorilor economici în platforma CIFER dedicată exportatorilor de produse în RP Chineză”, a transmis ANSVSA într-un răspuns pentru G4Food.ro.

România, furnizor de volum nu de valoare adăugată

Gabriel Razi, analist pe piața agricolă susține că accesul pe piața din China este o validare importantă de diplomație comercială și conformitate, dar nu este o certificare automată de succes comercial

”Pentru exporturile agro-alimentare ale României, accesul în China reprezintă o ștampilă bună de credibilitate instituțională. Problema reală este că business-ul începe abia după semnătură.

Acordul contează și simbolic. Arată că poți intra într-o piață mare, dificilă și exigentă.

Accesul în China are și valoare de semnal. Spune altor piețe că ești capabil să joci pe una dintre cele mai exigente scene comerciale din lume. Arată că ai trecut un filtru instituțional, sanitar și tehnic relevant.

Dar, în comerțul agro-alimentar internațional, diferența reală nu o face semnătura, ci capacitatea de a transforma acel acces în volume constante, competitive și profitabile. Valoarea economică reală va depinde de execuție, nu de ceremonie”, spune Gabriel Razi, analist pe piața agricolă, pentru G4Food.ro.

Razi avertizează că accesul pe piața chineză poate veni rapid, dar poate fi retras la fel de repede.

”Și de aici încep adevăratele provocări.

Fără procesare, diferențiere și branding, România intră în China ca furnizor de volum, nu ca exportator de valoare adăugată.

Distanța față de China și logistica pot anula rapid avantajul de preț dacă exporturile nu au volum și contractele nu sunt stabile.

În plus, accesul pe piața chineză poate veni rapid, dar poate fi și retras rapid. Politica comercială și tensiunile geopolitice pot închide piața peste noapte. China a folosit această pârghie recent în raport cu Australia și Canada, astfel că acest risc nu trebuie ignorat”, a mai precizat analistul.

China, exporturi agro-alimentare record către România, în 2025

”Până atunci, însă, trebuie să ne raportăm la piața din China prin cifrele de astăzi.

China este unul dintre cei mai mari importatori de produse agro-alimentare din lume și o piață care generează, la nivel global, percepția că este una de absorbție de alimente, nu una de export.

În același timp, în raport cu România, China este exportator de mâncare.
Asta este tragedia cifrelor.

China a avut anul trecut exporturi agro-alimentare record către România, în valoare de 132 milioane de euro. În schimb, economia locală pur și simplu nu contează pe piața de export din China: exporturile României nu au depășit niciodată 20 milioane de euro, iar anul trecut au fost de doar 11,2 milioane de euro.

În perioada 2007–2025, România are un deficit de comerț exterior pentru produse agro-alimentare de aproape 1 miliard de euro în raport cu piața din China. Pare o glumă proastă, dar nu este. Este doar realitatea datelor.

Chinezii ne vând tutun, miere sau fructe, iar noi trimitem cantități mici de semințe oleaginoase, uleiuri și sticle de vin”, a mai precizat Gabriel Razi.

Ce șanse au cerealele românești pe piața chineză?

„Rezultatele foarte slabe ale României pe piața de export din China nu înseamnă automat că economia asiatică nu vede oportunități în regiune, afirmă Razi.

Din contră, China se aprovizionează masiv cu alimente din Uniunea Europeană, iar blocul comunitar face anual business de ordinul a 10–15 miliarde euro din exporturile agro-alimentare către piața chineză.

Există deja linii comerciale maturizate pentru malt de bere, carne, băuturi sau lactate.

Șansa României este să se așeze comercial pe segmentele deja formate, pe drumurile comerciale deja construite de alți furnizori din Uniunea Europeană și să își pună pe masă avantajele competitive.

România poate juca un rol de furnizor de acoperire pentru piața chineză la orz furajer și orz de bere sau, punctual, la porumb, dar acest joc s-a mai jucat local și nu este unul cu valoare adăugată reală.

Miza reală a valorii adăugate nu este vaporul de marfă vrac, ci containerul cu produse procesate.

Fără un business real, constant și serios pe această linie, România nu va conta cu adevărat pe piața chineză”, a mai precizat Gabriel Razi, pentru G4Food.ro.

România, producții importante de porum și floarea soarelui

România reprezintă un jucător-cheie în piața agricolă europeană, în special pe culturi precum porumb și floarea-soarelui. Datele INS arată că, la porumb boabe, România a fost în 2025 lider la suprafața cultivată, însă la producția realizată s-a situat pe locul trei, după Franța și Polonia.

În cazul florii-soarelui, România a ocupat prima poziție atât la suprafață, cât și la producție la nivel european.

În schimb, la grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafața cultivată cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia.