POLITICO: Criză în Cipru: febra aftoasă pune în pericol producția de Halloumi /Boala reaprinde tensiunile dintre ciprioți: sacrificarea animalelor, miza principală într-o criză agricolă majoră

O epidemie de febră aftoasă riscă să afecteze grav sectorul zootehnic din Cipru și să pună presiune pe producția celebrei brânze Halloumi, într-un moment în care insula rămâne divizată politic și administrativ, arată o analiză POLITICO.

Autoritățile din sudul insulei, membru al Uniunea Europeană, aplică reguli stricte: dacă un singur animal este infectat într-o fermă, întregul efectiv este sacrificat. În schimb, nordul controlat de turco-ciprioți nu este obligat să respecte aceste măsuri și a ales, deocamdată, o strategie bazată pe vaccinare.

Diferențele de abordare complică limitarea bolii, în condițiile în care virusul nu ține cont de linia de demarcație care separă insula din 1974.

„Cipru este o singură entitate din punct de vedere agricol. Mediul nu poate fi împărțit”, a declarat Panikos Chambas, reprezentant al unei cooperative agricole, subliniind necesitatea unor reguli comune.

O industrie cheie, pusă în pericol

Halloumi este al doilea produs de export al Ciprului, cu o valoare de aproximativ 345 de milioane de euro anual. Producția depășește 45.000 de tone, dintre care majoritatea pleacă la export.

Brânza este realizată tradițional din lapte de oaie și capră, iar statutul de produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) impune respectarea acestei rețete. În practică, însă, producătorii folosesc și lapte de vacă pentru a acoperi cererea ridicată.

Industria era deja sub presiune din cauza lipsei de lapte, iar sacrificarea animalelor riscă să agraveze situația.

„Dacă se sacrifică un număr mare de animale, pierdem laptele, iar producția de Halloumi va fi inevitabil afectată”, a avertizat Michalis Koullouros, reprezentant al producătorilor de brânzeturi.

Virusul nu afectează oamenii, dar lovește economia

Febra aftoasă afectează bovinele, oile, caprele și porcii, provocând leziuni severe și pierderi economice importante. Deși nu reprezintă un risc pentru oameni sau pentru siguranța alimentară, impactul asupra fermelor poate fi devastator.

Primul caz a fost raportat în nordul insulei în decembrie 2025, iar ulterior boala s-a extins și în sud, unde a afectat deja aproximativ 5,5% din efectivele de animale.

Vaccinare sau sacrificare

Disputa dintre cele două părți ale insulei se reflectă și în modul de gestionare a crizei. Autoritățile din nord mizează pe vaccinare, în timp ce regulile europene prevăd că aceasta este doar o măsură temporară, urmată de sacrificarea animalelor expuse.

Guvernul cipriot a cerut relaxarea regulilor impuse de Bruxelles, argumentând că acestea se aplică doar unei părți a insulei, însă solicitarea a fost respinsă.

Oliver Várhelyi, comisar european pentru bunăstarea animalelor, a declarat că sacrificarea efectivelor expuse rămâne singura soluție eficientă pentru a preveni răspândirea bolii la scară largă.

În paralel, fermierii din sud au început proteste, criticând sacrificarea animalelor sănătoase și cerând măsuri mai echilibrate.

În lipsa unei coordonări între cele două părți ale insulei, specialiștii avertizează că există riscul ca virusul să continue să circule, afectând pe termen lung atât sectorul zootehnic, cât și unul dintre cele mai importante produse alimentare ale Ciprului.