Mii de oameni au fost prezenți la „Sărbătoarea Mierii” de la Blaj / Apicultorii tineri aduc inovația: miere-cremă cu zmeură, miere cu lămâie, ghimbir sau brad

După un an, 2025, considerat de apicultori cel mai slab din ultimele decenii, la Blaj a avut loc, sâmbătă şi duminică, „Sărbătoarea Mierii”, târg apicol care continuă să atragă, de aproape două decenii, expozanţi din întreaga ţară şi mii de vizitatori, fiind considerat cel mai mare târg de profil din România, transmite Agerpres.

„Apicultura din România, pentru anul acesta, nu putem spune că este într-un vârf al ei, din contră, este într-o zonă gri. Pentru că producţia din 2025 este cea mai proastă din ultimii 45 de ani. Nu putem spune că interesul pentru apicultură este unul crescut, din contră. Tot mai mulţi apicultori încep să renunţe la această îndeletnicire, nemaifiind rentabilă şi având o mortalitate destul de mare în stupi”, a declarat reprezentanta companiei organizatoare, Alina Ochiş-Mateş.

Numărul expozanților din alte țări s-a redus în acest an

Potrivit acesteia, la ediţia a XVI-a au participat peste 150 de expozanţi, dar, spre deosebire de alţi ani, numărul celor din străinătate este mult redus. De exemplu, în 2019 – în 2020, 2021 şi 2022, târgul nu s-a desfăşurat din cauza pandemiei, au fost apicultori şi firme, în special cu echipamente şi utilaje, din peste 20 de ţări.

„Avem şi anul acesta câţiva expozanţi din străinătate. Nu aşa mulţi ca în anii precedenţi. Doar pe partea de utilaje apicole avem prezent cel mai mare producător. Nu mai avem expozanţi din Serbia, nici din Ucraina. Unul singur din Ungaria”, a spus Alina Ochiş-Mateş. Ea a adăugat că, din păcate, interesul pentru utilaje apicole a scăzut, pentru că apicultorii nu au mai avut bani.

Provocările apicultorilor români și accesul dificil la fonduri

„Există un program naţional apicol care se desfăşoară în continuare şi care îi ajută pe apicultori, dar doar prin cadrul asociaţiilor apicole, să acceseze fonduri. Nu este chiar uşor, mai ales că nu mai există doar pentru un apicultor. Ei trebuie să se asocieze în asociaţii ca să facă proiecte, să obţină finanţare pentru astfel de utilaje. Şi majoritatea sunt pentru ambalarea mierii, pentru procesarea altor produse apicole şi mai puţin pentru stupina în sine”, a explicat Alina Ochiş-Mateş.

Aceasta a spus că tatăl său, care este managerul companiei, este apicultor de 45 de ani, iar firma are o istorie de peste trei decenii. „Tot timpul am luat pulsul corect al producţiei de miere. Avem (la companie – n.r.) peste 1.000 de furnizori apicultori din România şi care ne-au comunicat în fiecare an cam ce producţie au. Noi trimitem în fiecare an, în zona de unde colectează, să preia mierea de la diferiţi apicultori din toate zonele ţării. Şi anul acesta, toate maşinile noastre au stat în curte, pentru că miere de salcâm nu s-a produs absolut de loc. S-a produs foarte puţină miere polifloră şi de floarea soarelui, aproximativ 30% dintr-un an normal”, a afirmat Alina Ochiş-Mateş, director marketing la Apidava.

Copiii și albinele, mai aproape ca niciodată la „Sărbătorii Mierii” din Blaj

Ea a adăugat că prin acest eveniment, „Sărbătoarea Mierii” încearcă să popularizeze atât consumul de miere, cât şi tradiţia în apicultură, dar şi noutăţile, fiind organizate conferinţe pentru apicultori şi un concurs al tinerilor apicultori. „Acesta este scopul nostru: de a educa atât tinerii pasionaţi de apicultură sau care au în tradiţie, acasă, stupi să continue această îndeletnicire şi copiii mici, cei care sunt viitorul nostru, să consume produse apicole româneşti, să aprecieze albina, să ştie de unde vine mierea. Anume, am adus un stup de observaţie cu albine vii în zona copiilor, cu o doamnă apicultor, de la Turda, care le explică copiilor care este regina, ce fac celelalte albine în stup, tocmai pentru că dorim ca această comuniune cu natura, cu albina să o sădim în sufletul copiilor de mici”, a spus Alina Ochiş-Mateş.

De altfel, copiii au fost prezenţi în număr mare în Piaţa 1848 din Blaj, în ambele zile ale „Sărbătorii Mierii”, unde au putut, printre altele, să se plimbe cu un trenuleţ special, vopsit în culorile albinelor, pus la dispoziţie de „Şona Connect”.

Şi la actuala ediţie, cei mici au surprins cu multă imaginaţie, creativitate şi culoare în cadrul concursului „Micul oraş al albinelor”, realizând diverse machete miniaturale. De creativitate au dat dovadă şi mulţi dintre apicultorii prezenţi, care nu se limitează doar la sortimentele de miere clasică, de salcâm, de tei sau polifloră.

Apicultorii tineri aduc inovația: miere-cremă cu zmeură, miere cu lămâie, ghimbir sau brad

Un tânăr apicultor, Andrei Pintea, dintr-un sat din Alba, Vingard, avea la vânzare miere de mană de brad, obţinută din seva bradului, despre care spune că, fiind foarte bogată în minerale, ajută mult la probleme pulmonare.

Despre mierea de zmeură a afirmat că este preferată în mod special de doamne, atât datorită gustului „foarte floral şi fructat”, cât şi pentru că ar fi benefică „pentru dereglările hormonale”. El a venit la Blaj şi cu miere de iarbă neagră, pe care a vândut-o încă din prima oră de târg.

„Este o miere foarte rară, o specialitate foarte greu de obţinut, în cantităţi foarte mici. Este o miere care ajută foarte mult la problemele de tract intestinal. Este o miere care este gelatinată atunci când nu este mişcată, iar atunci când este amestecată devine fluidă şi are un gust înţepător, un gust dulce combinat cu amărui. Nu este o miere pentru toată lumea, dar este foarte căutată pentru proprietăţile sale terapeutice”, a explicat tânărul. Andrei Pintea a mai spus că, în 2026, aparent este un trend în a transforma mierea într-o cremă şi a o îmbogăţi cu fructe sau legume. Acesta avea pe stand, de exemplu, miere-cremă specială, Imuno Bzz, cu lămâie, ghimbir, turmeric şi piper, sau miere-cremă cu zmeură, care, datorită acrişorului combinat cu dulce, oferă „o balanţă excelentă în gusturi”.

Tânărul se ocupă alături de tatăl său de stupină. „Avem cam 90-100 de stupi. Pentru sortimentele de miere montană, ne ducem în Apuseni, în zona Beliş-Mărişel. Acolo scoatem aceste sortimente de polifloră de munte, zmeură şi brad”, a mai spus Andrei Pintea.

Vedetele unui stand apicol: miere de iarbă neagră, miere cu cătină şi cu măr sau miere-cremă cu căpşuni

Cu miere de iarbă neagră a venit la târg şi Maria Pârvulescu, din Tibru. Împreună cu soţul, aceasta are o afacere de familie, cu miere certificată bio. „Suntem apicultori de 16 ani. La târg suntem prezenţi pentru al treilea an. Avem miere de iarbă neagră, culeasă din Munţii Apuseni, de la cota peste 1.000. Avem produse de imunitate, cu amestec din polen, cătină, miere şi propolis. Cioco-miere pentru copii, tartinabilă, are miere de salcâm, alune de pădure şi cacao. Totul e natural. Miere de salcâm cu propolis, tinctură de propolis şi, ceva nou, miere-cremă cu fructe deshidratate: miere cu cătină şi cu măr, miere-cremă cu căpşuni, cu ghimbir”, a prezentat aceasta produsele de pe stand.

Vânzările online impulsionează apicultura, iar produse noi precum mierea cu matcha atrag clienții

Ambii apicultori din Alba comercializează produse atât online, cât şi la târguri. De asemenea, sunt prezenţi şi în cel mai mare mall din Alba Iulia.

Tot online poate fi găsită şi „noutatea” târgului de la Blaj, MatchaMI, un amestec de pudră de matcha, din Japonia, şi miere de la Apidava, din Blaj. „Avem un magazin online de ceaiuri speciale şi matcha din Japonia. În colaborare cu Apidava, care vin cu mierea, am dezvoltat acest produs numit MatchaMI, care este matcha, 10%, cu miere. E un produs inovator. A fost prezentat şi la târgurile internaţionale, inclusiv în Japonia. A avut mare succes. Sperăm să aibă succes şi în România. Se găseşte la borcan sau în varianta la plic. Dacă nu ai timp să prepari matcha, iei acest pliculeţ şi se consumă ca atare. Sau la borcan”, a declarat Simona Noge, de la Tea Point, din Cluj-Napoca.

Ea a adăugat că matcha are foarte multe proprietăţi pentru sănătate, conţinând L-teanina, un „antioxidant care dă claritate mentală şi putere de concentrare”.

Feedback de la cumpărători, mierea cu matcha este un aliat al efortului fizic

În timp ce Simona Noge explica faptul că acest produs este „o sursă de energie”, la stand a poposit o tânără din Blaj, Alexandra Căpâlnean, care a afirmat că foloseşte miere cu matcha de aproape un an.

„Chiar săptămâna trecută am testat-o. Am alergat 18 kilometri şi am testat mierea respectivă. După fiecare 5 kilometri, folosesc câte un pliculeţ. O recomand persoanelor care practică sportul”, a spus aceasta.

De la târg au putut fi achiziţionate nu doar diverse sortimente de miere, ci şi alte produse apicole şi echipamente dedicate acestui sector. Ca la fiecare târg, nu au lipsit dulciurile şi turta dulce şi standurile cu produse de artizanat.

Fiind „Sărbătoarea Mierii”, ca şi la precedentele ediţii, a fost prezentă şi „Regina Mierii”, alături de „Regina Pădurii” şi „Regina Florilor”. „Sărbătoarea Mierii” este un proiect derulat de compania apicolă „Apidava”, Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Blaj şi Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.