Toți operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să raporteze până la 31 martie planurile de reducere a risipei alimentare

Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligaţia de a transmite, până la 31 martie 2026, raportările privind măsurile implementate şi cantităţile de alimente gestionate pentru reducerea risipei alimentare în anul 2025, iar nerespectarea obligaţiei poate atrage sancţiuni de până la 40.000 de lei, potrivit unui ghid realizat de o societate de avocatură, transmite Agerpres.

Astfel, în jur de 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidenţa legii, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici, conform datelor Ministerului Finanţelor.  Concret, aproximativ între 33% şi 40% din totalul firmelor din România sunt vizate de această măsură. „Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerinţă nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă şi complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne şi documente pregătite corect.

Pentru a evita capcane birocratice, interpretări greşite ale obligaţiilor legale sau depunerea incompletă a documentaţiei, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat.

„În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligaţie cu maximă responsabilitate”, a explicat Elena Grecu, avocat şi fondator Grecu Partners. Raportarea se face public, atât pe platforma statului risipaalimentara.madr.ro, cât şi pe website-ul firmei.

Înainte de încărcarea raportării, companiile trebuie să se asigure că datele sunt corecte, complete şi susţinute de documente interne relevante, care reflectă modul în care au fost gestionate cantităţile de alimente şi măsurile adoptate pentru reducerea risipei alimentare.

„În practică, există situaţii în care firmele pot omite din neatenţie anumite informaţii sau pot transmite date incomplete, mai ales în lipsa unor proceduri interne clare de colectare şi centralizare a acestor informaţii”, a spus Elena Grecu, avocat. De aceea, este important ca operatorii economici să verifice cu atenţie documentaţia înainte de încărcarea pe platforma naţională şi publicarea pe website-ul propriu, pentru a evita erori, depuneri incomplete sau eventuale solicitări ulterioare de clarificări din partea autorităţilor.

„În situaţia în care operatorul economic nu deţine un website, obligaţia de publicare nu se aplică. Cu toate acestea, planul de diminuare a risipei alimentare trebuie întocmit, păstrat şi pus la dispoziţia autorităţilor competente la cerere”, a explicat avocata Elena Grecu.

Toți operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați, vizaţi de Regulamentul (CE) 178/2002, mai exact orice persoană fizică sau juridică implicată în orice etapă a producţiei, procesării şi distribuţiei alimentelor. Astfel, vor trebui să raporteze cei implicaţi în producţia primară (ferme, producători agricoli): ferme de legume, ferme de fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.

De asemenea, pe listă se mai află: fabrici de panificaţie, fabrici de lactate, abatoare, unităţi de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unităţi de procesare a fructelor (sucuri, piureuri), fabrici de bere sau băuturi răcoritoare etc.

În această categorie mai intră: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.

Raportări despre reducerea risipei alimentare vor mai face cei din sectorul de industrie hotelieră şi servicii de alimentaţie publică (HoReCa, cantine, restaurante, cofetării, patiserii etc.), respectiv restaurante, fast-food-uri, cantine (şcolare, universitare, spitale, firme), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unităţi de catering, cafenele cu produse alimentare, bistrouri, food-truck-uri.

Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligaţia să implementeze cel puţin două măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare: măsuri de responsabilizare pe lanţul agroalimentar (producţie, procesare, depozitare, distribuţie, comercializare, HoReCa), vânzare cu preţ redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate sau transfer gratuit către operatori receptori sau către alţi operatori economici, pentru consumul uman.

Alte măsuri vizate sunt: utilizare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate; direcţionarea produselor de origine animală improprii consumului uman către utilizatori înregistraţi pentru hrana animalelor din adăposturi; direcţionarea produselor improprii consumului uman sau animal către transformare în compost; direcţionarea produselor improprii consumului uman sau animal către transformare în biogaz, dirijarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către unitate de procesare autorizată.

„În practică, observăm că multe companii nu sunt încă pregătite pentru această raportare, fie pentru că nu au implementat măsuri interne de prevenire a risipei alimentare, fie pentru că nu au centralizat datele necesare. Termenul-limită de 31 martie se apropie rapid, iar operatorii economici trebuie să trateze această obligaţie cu maximă seriozitate, deoarece raportarea presupune documentarea măsurilor aplicate pe întregul lanţ operaţional şi respectarea unor cerinţe legale care ţin inclusiv de legislaţia de mediu şi de normele sanitar-veterinare”, explică Elena Grecu.

Pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, firmele trebuie să aibă pregătite: Planul anual de diminuare a risipei alimentare; Raportul anual privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii receptori şi raportul anual privind cantitatea şi valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii donatori.

„Se fac controale şi se aplică amenzi atât de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pentru aspectele legate de siguranţa alimentară în procesul de transfer al alimentelor, cât şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi structurile teritoriale de inspecţie, pentru neimplementarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, nerealizarea sau netransmiterea raportărilor şi nerespectarea regulilor de transfer”, se mai precizează în comunicat.

Amenzile sunt cuprinse între 10.000 şi 20.000 lei pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor şi între 10.000 şi 40.000 lei pentru neîncărcarea planului şi rapoartelor în platformă, după 6 luni de la funcţionarea platformei. Amenda pentru neîncărcarea planului/rapoartelor în platformă nu se aplică microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici.