Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028, un proiect care încearcă să definească identitatea locală în materie de mâncare

Titlul dobândit de Timişoara în anul 2023, de Capitală Europeană a Culturii, nu a adus prosperitatea sperată de cei care lucrează în serviciul ospitalităţii din municipiu şi din judeţ, afacerile din domeniul HORECA nu au crescut, ci s-a instalat un hiatus pe care, acum, cei din acest sector de activitate încearcă să-l compenseze, prin câştigarea titlului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, a declarat pentru Agerpres preşedinta Asociaţiei HORETIM, Corina Macri.

Acest proiect este promovat de Judeţul Timiş şi Provincia Voievodina (Serbia) şi în cadrul primei misiuni economice „Business Bridges – dezvoltarea ospitalităţii în Banat”, dedicate dezvoltării cooperării transfrontaliere în domeniul HORECA şi turism, care are loc, miercuri şi joi, la Consiliul Judeţean (CJ) Timiş. Evenimentul este organizat de CJ Timiş în parteneriat cu Asociaţia HORETIM şi Camera de Comerţ a Voievodinei, şi are o semnificaţie deosebită, într-un context strategic pentru regiune, în perspectiva proiectului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”.

Dosarul de candidatură pentru acest titlu a fost analizat şi acceptat în cadrul Şedinţei Forumului Consultativ al Institutului de Gastronomie, Artă, Cultură şi Turism (IGCAT), în 2025, fiind apreciat ca bine structurat şi coerent. Următoarea etapă va fi vizita juriului internaţional, programată în perioada 13-17 aprilie 2026, după care, IGCAT va anunţa rezultatul final al selecţiei.

Până atunci, directorul Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului (APDT) în judeţul Timiş din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, Simona Neumann, care a coordonat şi programul cu care Timişoara a câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023, caută noi destinaţii din Timiş şi Banat care au deja o tradiţie gastronomică recunoscută, dar şi identificarea unor noi destinaţii mai puţin cunoscute, dar care au potenţial de dezvoltare deosebit în domeniul ospitalităţii.

Punctele gastronomice locale din Banat

Simona Neumann spune că din cele peste 600 de puncte gastronomice locale din România, în Banat sunt doar 22, un număr infim de redus.

„Proiectul Regiune Gastronomică Europeană se află pe ultima sută de metri a pregătirilor, pentru că în perioada 13-17 aprilie vom avea vizita juriului în Banat, să vadă câteva puncte din programul pe care îl vom face pentru 2028. Îi vom duce pe membrii juriului în câteva puncte din judeţul Timiş, din Arad şi în judeţul Caraş Severin. Nu îi ducem doar la mese şi la restaurante, ci vor să vadă o fermă locală, într-alt loc cum se efectuează cercetarea, ce meniu se oferă în cantinele studenţeşti, dacă există parteneriate şi cu producători locali, vor să vadă componenta de educaţie (…).

Acest titlu nu presupune concurenţă între regiuni, ci regiunile concurează şi sunt evaluate pe baza unor criterii prestabilite. Din cele peste 600 de puncte gastronomice locale din România, Banatul are doar 22 şi de aceea vrem ca prin acest titlu să încurajăm producătorii locali să facă puncte gastronomice şi să-i conectăm cu marile lanţuri de retail în industria alimentară, pentru ca lanţurile de magazine să cumpere direct de la producător mâncare cu marca «din Banat»”, detaliază Simona Neumann.

Sub titlul generic de regiune gastronomică, sunt incluse toate componentele patrimoniului tradiţional local, iar Banatul oferă, în plus, multiculturalitatea care se regăseşte în împletirea cuvintelor etnicilor care locuiesc aici, în graiul bănăţean, în stilurile caselor bătrâneşti sau în acelaşi meniu servit la masă ori în obiceiurile locului.

O bucătărie la răscrucea mai multor culturi

„Nu putem spune că avem o bucătărie strict românească în Banat, ci vorbim despre o fuziune a gusturilor, avem gusturi fără graniţă, pentru că, pe lângă ceea ce numim mâncare tradiţională românească la felul unu, la felul doi avem ceva împrumutat din Europa Centrală, un şniţel vienez, iar la felul trei avem un desert slovac. Este frumuseţea acestui loc. Este foarte greu să spui identitatea etnică a mâncării; noi vorbim de o fuziune a gusturilor”, punctează Simona Neumann.

Directorul Asociaţiei pentru Promovarea Timişoarei şi fost şef al Biroului de promovare turistică a României de la Viena, Simion Giurcă, subliniază că, în turismul actual, gastronomia este supranumită „noua cultură”, întrucât cu ani de zile în urmă, turismul era bazat foarte mult pe litoralul care aducea turişti.

Gastronomia, „noua cultură”

„Astăzi, pe plan internaţional, vorbim de circa 60% din călătoriile internaţionale care au motivaţie culturală. Iar gastronomia este numită de specialişti ‘noua cultură’. Este interesul oamenilor, care au devenit mai conştienţi privind ceea ce mănâncă, cum mănâncă, dar şi dorinţa multora de a descoperi gusturi noi, de a descoperi noi experienţe culinare.

Acest comportament a făcut ca această nişă, gastronomia, să devină foarte importantă în turism. Avem astăzi destinaţii culturale deja consacrate, în care oamenii merg în număr mare să viziteze anumite localuri, să guste produsele unui şef recunoscut, să deguste produsele, viticole sau alte băuturi. Dacă luăm Italia, în Italia foarte mulţi turişti nici nu concep să viziteze Italia fără o imersie în ceea ce înseamnă oferta gastronomică a Italiei. Asta este o şansă şi pentru noi.

Timişul a început cu o experienţă fericită, cu ‘Micul dejun la Margina’, care s-a impus între timp, acum se organizează şi ‘Cina la Margina’ şi alte evenimente. Acum, cu ocazia titlului de Regiune Gastronomică Europeană, este o şansă în plus să valorificăm gastronomia timişeană-bănăţeană. Timişenii sunt însă cei care sunt chemaţi, în primul rând, să o pună în valoare”, afirmă Simion Giurca.

El remarcă faptul că dincolo de partea de gastronomie, se merge categoric şi cu oferta culturală care, în totalul ei, include şi gastronomia.

Pulsul turismului local

Pulsul turismului se ia după nopţile de cazare, iar Simion Giurca spune că, potrivit hotelierilor, a crescut numărul înnoptărilor de o noapte al turiştilor sârbi în Timişoara.

„Va trebui să mai valorificăm câteva locuri care încă sunt mai puţin valorificate, inclusiv unele legate de populaţia sârbă, cum ar fi, de exemplu, mănăstirea Sfântul Gheorghe de la Birda, care dincolo de faptul că e un edificiu deosebit, are o conotaţie istorică, culturală, legată de istoria Serbiei puternică, dar nu numai. Mai este mănăstirea Săraca, care se pare că la origini a fost ctitorită de sârbi. (…).

Noi mai avem lacune, atât în a atrage românii, cât și în a atrage sârbii, ungurii sau vesticii, conexiunile noastre pe tren nu sunt grozave. Rămâne traficul auto, în care situaţia e mai bună (…). Este bine că în Timiş a crescut ponderea turiştilor vestici, peste media ţării; la noi sunt cam 50%-50% români-străini. Creşterea numărului turiştilor străini este benefică; aduc aici bani care au fost creaţi într-o altă economie şi care înseamnă pentru economia românească o valoare nouă creată de aproape 98%, dacă scădem micile importuri pe care cei care vin aici le consumă.

Trebuie să ne definim mai bine produsele locale, să le valorificăm cât mai bine şi să încurajăm comunităţi locale, inclusiv din zone mai puţin avantajate economic, din zone mai îndepărtate, pentru că acolo există încă această gastronomie autentică”, explică Simion Giurcă.

Preşedinta HORETIM, Corina Macri, arată că este important să crească oferta turistică, astfel încât cei care vin la Timişoara să rezerve cât mai multe nopţi de cazare, aceasta însemnând pachete de servicii de două – trei zile, să viziteze tot Timişul, să ajungă chiar şi Banatul Montan.

„Străinii sunt fascinaţi de zona spa, locuri de distracţie, tot ce este legat de povestea vinurilor noastre şi credem că dacă le facem pachete combinate cu tot ce avem noi în regiune, să ştiţi că avem obiective. Zona gastro trebuie să fie un punct de legătură între oameni, îi leagă pe toţi şi de acolo plecând, poţi vizita muzee, locuri turistice, Ţara Făgetului, Charlottenbourg. În plus, deşi ne copleşesc costurile cu utilităţile şi costurile cu forţa de muncă, nu ne permitem să creştem în preţ”, spune Corina Macri.

Micile povești locale

În cadrul proiectului Banat – Regiune Gastronomică Europeană, poveştile locului nu pot lipsi, iar povestea „Brutăriei Mariei” este una dintre acestea, descriind parcursul unui mic producător agroalimentar local, care a avut ambiţia de a continua afacerea bunicilor de a face pâine bună.

„Povestea începe de a străbunicul soţului meu, care a lucrat în panificaţie, la Cerneteaz. Este o afacere de familie, iar noi suntem a patra generaţie care duce mai departe povestea, pentru că aceasta este menirea noastră. Avem şi moară, dar producătorii locali sunt tot mai puţini, cantitatea de grâu e tot mai mică. Vrem să ducem afacerea spre zona eco, pentru că e un trend care vine acum cu cereale eco. Ne străduim să păstrăm gustul tradiţional, dar mereu să aducem un plus de savoare.

Mergem la târguri, expoziţii din străinătate, ne inspiră foarte mult prietenii noştri din Italia. Aşa, începem să reinterpretăm, de Paşti, pasca tradiţională, cu un mix de culturi – Maramureş-Italia. Facem o împletitură pusă într-o formă rotundă pe care am denumit-o coroniţă cu portocale confiate. Îi învăţăm pe oameni să-şi facă singuri produse curate de patiserie, în casă: făină, apă, lapte, puţin zahăr, puţină drojdie, ouă. Şi în timp ce frământăm aluatul, ne eliberăm de stres, iar în final ajungem la o stare de bine cu întreaga familie”, povesteşte administratorul firmei, psiholog Raluca Ardelean.