Foto: Dreamstime
Criza forței de muncă din agricultură devine tot mai acută la nivel global. Costurile ridicate, îmbătrânirea populației rurale și lipsa interesului generațiilor tinere pentru munca agricolă pun o presiune enormă asupra fermierilor. În acest context, automatizarea și tehnologiile autonome sunt văzute tot mai des nu ca un lux, ci ca o necesitate, notează Euronews.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
La târguri și expoziții internaționale dedicate tehnologiei agricole, viitorul fermelor este deja vizibil: tractoare care se deplasează singure, drone care monitorizează culturile și sisteme inteligente care analizează solul și optimizează lucrările agricole. Aceste soluții marchează o schimbare profundă în modul în care este organizată munca pe câmp.
Cum funcționează tractoarele autonome
Tractoarele autonome sunt echipate cu senzori avansați, sisteme GPS de mare precizie, camere video și software bazat pe inteligență artificială. Acestea pot naviga printre rândurile de culturi, pot efectua lucrări precum erbicidarea sau fertilizarea și pot adapta traseul și viteza în funcție de condițiile din teren.
Un aspect-cheie al acestei tehnologii este posibilitatea ca un singur operator să supravegheze mai multe utilaje simultan, de la distanță. Astfel, munca este realizată în paralel, cu o eficiență mult mai mare decât în agricultura tradițională, unde fiecare utilaj necesită un operator dedicat.
Automatizarea ca răspuns la lipsa forței de muncă
Pentru mulți agricultori, lipsa forței de muncă a devenit principala provocare. Migrația populației către orașe, restricțiile privind muncitorii sezonieri și costurile tot mai mari fac dificilă menținerea profitabilității fermelor.
Automatizarea oferă o alternativă clară: în loc să depindă de un număr mare de lucrători, fermele pot utiliza utilaje autonome care funcționează pe perioade mai lungi de timp, cu pauze minime și cu o precizie constantă. În unele cazuri, acest lucru poate reduce semnificativ costurile operaționale și poate stabiliza producția agricolă.
„Este problema numărul unu, în special pentru producătorii agricoli: disponibilitatea tot mai scăzută a forței de muncă interne și costul tot mai mare al acesteia, precum și, mai ales, al forței de muncă internaționale.”, a spus Walt Duflock, vicepreședinte pentru inovație al unei asociații de fermieri din SUA.
O agricultură mai atractivă pentru tineri
Un alt avantaj adesea menționat al tehnologiilor autonome este potențialul lor de a schimba percepția asupra agriculturii. Pentru generațiile tinere, munca agricolă este adesea asociată cu efort fizic intens și venituri incerte.
Integrarea roboților, a inteligenței artificiale și a analizelor de date transformă agricultura într-un domeniu mai apropiat de tehnologie și inovație. Gestionarea fermelor devine mai mult un proces digital, ceea ce ar putea atrage tineri cu competențe în IT, inginerie sau analiză de date, revitalizând astfel comunitățile rurale.
Provocări și limite
Cu toate beneficiile sale, agricultura autonomă nu este lipsită de provocări. Costurile inițiale de implementare pot fi ridicate, mai ales pentru fermele mici și mijlocii. De asemenea, există întrebări legate de siguranță, fiabilitate și de cadrul legislativ necesar pentru operarea utilajelor autonome în câmp deschis.
În plus, tranziția către automatizare ridică și probleme sociale, legate de posibila reducere a locurilor de muncă tradiționale. De aceea, mulți specialiști subliniază importanța unor politici publice care să sprijine recalificarea profesională și accesul echitabil la noile tehnologii.
Viitorul agriculturii
Tractoarele autonome și tehnologiile conexe nu reprezintă o soluție universală, dar ele pot deveni un instrument esențial pentru fermierii care se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu presiuni economice tot mai mari. Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai accesibile și mai bine reglementate, ele ar putea redefini agricultura modernă.
În loc să înlocuiască complet oamenii, automatizarea are potențialul de a schimba rolul acestora: de la muncă fizică repetitivă la supraveghere, analiză și decizii strategice. Astfel, agricultura viitorului ar putea fi mai eficientă, mai sustenabilă și mai atractivă pentru noile generații.
În prezent, vârsta medie a unui fermier din UE este de 57 de ani, iar doar 12% au sub 40 de ani, potrivit Comisiei Europene.
