FOTO: Freepik
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel global. Aproape una din trei morți, la nivel mondial, este provocată de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, arată CNN. În Statele Unite, bolile de inimă sunt principala cauză de deces atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, de peste un secol, iar medicii cardiologi spun că factorii de risc sunt bine cunoscuți. Este vorba despre sedentarism, fumat, hipertensiune arterială, colesterol crescut și diabet.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Alimentația joacă și ea un rol important. Cei mai mulți consumă o alimentație dezechilibrată, bogată în cereale rafinate, zaharuri adăugate și grăsimi saturate care favorizează blocarea arterelor, în special cele din carnea roșie, carnea procesată și lactatele integrale. În acest context, noile recomandări alimentare americane pentru perioada 2025–2030 au stârnit controverse majore în comunitatea medicală.
O nouă „piramidă alimentară”, critici vechi reluate
Noile ghiduri alimentare americane limitează consumul de cereale rafinate, zahăr adăugat și alimente ultraprocesate, o decizie salutată de organizațiile medicale. În același timp însă, noua piramidă alimentară plasează carnea roșie și alimentele bogate în proteine și grăsimi saturate într-o poziție centrală, alături de fructe și legume proaspete, cunoscute pentru rolul lor protector.
Pentru cardiologi, această abordare este profund problematică. „Promovarea grăsimilor saturate și creșterea consumului de proteine contravin tuturor dovezilor din nutriție și cardiologie”, avertizează dr. Kim Williams, șeful departamentului de medicină de la Universitatea din Louisville și fost președinte al Colegiului American de Cardiologie. Acesta subliniază că zeci de ani de cercetare arată clar legătura dintre grăsimile saturate – precum cele din unt, seu de vită, carne roșie și carne procesată – și creșterea mortalității cardiovasculare. „Știința este clară, iar noile recomandări nu respectă propriile angajamente politice privind utilizarea celor mai solide dovezi disponibile”, spune Williams, făcând referire la un ordin executiv care cere fundamentarea deciziilor federale pe cercetare verificată și imparțială.
Ce arată studiile clinice
Datele din studii clinice randomizate, considerate standardul de aur în cercetarea medicală, indică faptul că înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate și mononesaturate, provenite din uleiuri vegetale, pește și plante, reduce riscul bolilor cardiovasculare cu aproximativ 30%. Beneficiile sunt comparabile cu cele obținute prin tratament cu statine. „Nu există nicio îndoială că reducerea grăsimilor saturate și creșterea consumului de grăsimi sănătoase salvează vieți”, explică dr. Monica Aggarwal, profesor asociat de medicină cardiovasculară la Universitatea din Florida.
Specialiștii avertizează însă că mesajul transmis publicului poate fi interpretat greșit. „Oamenii văd noua piramidă și cred că pot mânca friptură zilnic. Social media deja abundă în mesaje de tipul «carnea de vită a revenit» sau «untul este din nou sănătos»”, spune Aggarwal.
Grăsimile trans, un pericol ignorat
O altă îngrijorare majoră este legată de grăsimile trans, considerate cele mai periculoase pentru sănătatea inimii. Acestea sunt asociate direct cu infarctul și accidentul vascular cerebral și sunt interzise aproape complet în Statele Unite. Totuși, grăsimile trans naturale, provenite din produse de origine animală, sunt promovate de unele curente alimentare drept „naturale” și „sigure”. Cardiologii resping această idee. „Grăsimile trans din produsele rumegătoarelor sunt proinflamatorii și favorizează ateroscleroza”, explică dr. Williams. Asocierea lor cu un aport ridicat de grăsimi saturate amplifică semnificativ riscurile.
Avertismentele privind grăsimile saturate nu sunt noi. Asociația Americană a Inimii a recomandat încă din 1961 limitarea acestora, pe baza datelor științifice disponibile la acel moment. De-a lungul deceniilor, ghidurile medicale au fost actualizate constant, confirmând aceleași concluzii. „Nu s-a spus niciodată că grăsimile trebuie eliminate complet. Accentul a fost mereu pe tipul de grăsime”, explică dr. Andrew Freeman, cardiolog specializat în prevenție.
Dieta mediteraneană, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, rămâne una dintre cele mai studiate și eficiente abordări alimentare pentru sănătatea cardiovasculară.
Este nevoie de mai multă proteină?
Un alt argument invocat în noile ghiduri este necesitatea creșterii aportului de proteine, mai ales în rândul copiilor. Medicii spun însă că, în realitate, majoritatea americanilor consumă deja mai multă proteină decât este necesar. „Deficitul de proteine este extrem de rar. În schimb, excesul poate suprasolicita rinichii și este asociat cu anumite tipuri de cancer”, avertizează Freeman.
Politicile alimentare ar trebui să reducă comportamentele nocive, nu să le încurajeze. „Creșterea consumului de grăsimi saturate, chiar și sub pretextul unei alimentații bogate în proteine, nu servește interesului public. Este o direcție care riscă să agraveze, nu să reducă, povara bolilor cardiovasculare”, spun cardiologii.
