FOTO: Dreamstime/ Viktor Pravdica
Preşedinta Comitetului European al Regiunilor, Tüttő Kata, a participat luni, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, la conferinţa intitulată „Rezilienţa apei în zonele montane în contextul impactului schimbărilor climatice”, la care au luat parte cercetători, lideri locali, reprezentanţi ai organizaţiilor civice şi tineri activişti pentru climă din ţară şi străinătate.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Conferinţa a fost organizată de Consiliul Judeţean Harghita, Asociaţia REPER21- coordonatorul naţional al Convenţiei Europene pentru Climă în România- şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, transmite Agerpres.
Într-o declaraţie de presă, preşedinta Comitetului European al Regiunilor, Tüttő Kata, a explicat că una dintre cele mai mari provocări la nivelul Comitetului Regiunilor este legată de rezilienţa apelor şi a atras atenţia că toate regiunile europene se confruntă cu această problemă.
Ea a spus că schimbările climatice afectează puternic atât zonele mediteraneene, cât şi cele montane, unde capacitatea de reţinere a apei scade, iar precipitaţiile devin tot mai imprevizibile.
În contextul discuţiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene după 2028, Tüttő Kata a ridicat problema resurselor necesare pentru proiectele legate de apă, biodiversitate şi adaptare climatică şi a subliniat că este important ca autorităţile locale să se implice în planificarea şi gestionarea fondurilor, întrucât acestea sunt cele care implementează majoritatea politicilor europene.
Referindu-se la situaţia din zonele montane, Tüttő a spus că este în curs de elaborare un plan, însă procesul este unul complex şi a punctat că autorităţile trebuie să investească atât în reducerea emisiilor de carbon, cât şi în măsuri de adaptare.
“Vedem foarte bine că doar cu beton şi cu asfalt nu putem rezolva problema acestor precipitaţii abundente. Şi trebuie să găsim soluţii mai apropiate de natură, care sună bine, doar că costă mult şi necesită o investiţie pe termen lung”, a spus Tüttő Kata, potrivit traducerii oficiale.
„Avem semnale foarte puternice că trebuie să găsim soluţii, atât pentru agricultură, cât şi pentru natură”
Borboly Csaba, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru al Comitetului Regiunilor şi organizator al conferinţei, a subliniat importanţa evenimentului, evidenţiind rolul Comitetului Regiunilor în procesul legislativ european, unde “regiunile trebuie să aibă o voce”, şi a accentuat relevanţa temei rezilienţei apei pentru comunităţile montane.
„Ţinem o conferinţă legată de rezilienţa apei, care aici, în zona muntoasă, pentru noi este una de importanţă majoră, pentru că se vede că avem semnale foarte puternice că trebuie să găsim soluţii, atât pentru agricultură, cât şi pentru natură”, a spus Borboly Csaba.
El a afirmat că astfel de iniţiative şi evenimente sunt binevenite, deoarece deciziile trebuie pregătite pe baza discuţiilor din mediul ştiinţific.
Borboly a subliniat că, în România, acest lucru lipseşte adesea, iar politicienii ajung deseori să ia hotărâri “din mânecă”, fără studii sau analize ştiinţifice.
Borboly s-a referit şi la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene, despre care s-au purtat discuţii, punctând faptul că toate regiunile, judeţele, oraşele şi comunele din România, trebuie să aibă un punct de vedere “care să fie şi urmat de finanţări”.
La rândul său, directorul Institutului de Cercetare pentru Resurse Montane, dr. ing Szep Róbert, a avertizat că schimbările climatice afectează deja zonele montane, unde temperaturile cresc mai rapid decât în zonele extracarpatice.
Acesta a spus că aceste schimbări climatice vor duce, într-un timp relativ scurt, inclusiv la modificarea vegetaţiei montane.
“Vegetaţia forestieră este din ce în ce mai puţin rezilientă, este suficient să ne uităm în jurul nostru şi să vedem zeci, sute de hectare de pădure care se usucă în zonele montane, putem vedea dăunători care se înmulţesc din ce în ce mai accentuat an de an din cauza schimbărilor climatice şi implicit deficitul apei în zonele acestea carpatice va reprezenta o problemă esenţială”, a arătat cercetătorul.
Acesta consideră că fără intervenţii rapide, precum construirea de poldere sau refacerea meandrării Oltului, acolo unde este posibil, deficitul de apă se va agrava, afectând atât agricultura, cât şi aprovizionarea cu apă potabilă din fântâni.
Ramona Chiriac: „Până în 2030, cererea de apă ar putea depăși resursele cu 40%”
Szep Róbert a mai spus că este nevoie de renunţarea treptată la monocultura de molid, vulnerabilă la secetă, şi revenirea la păduri de amestec, mai reziliente, aşa cum existau în trecut.
“Din determinările noastre, aplicând cel mai negru scenariu climatic, prevedem că dacă nu spargem cumva tipul acesta de monocultură a molidului, pierderile vor fi semnificative, se vor duce la câteva milioane de hectare de molid, pierdere pe toţi Carpaţii româneşti. Este o soluţie aceasta, să venim cu nişte specii autohtone reziliente, pentru că din păcate în perioada comunistă foarte multe păduri au fost transformate în monoculturi”, a spus directorul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.
Într-o intervenţie online, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a apreciat iniţiativa de a pune în discuţie problema apei, subliniind că aceasta este o resursă vitală pentru viaţă, sănătate, economie şi stabilitatea climatică, dar este una limitată.
Ea a avertizat că, până în 2030, cererea de apă ar putea depăşi resursele disponibile cu 40%.
Ramona Chiriac a mai arătat că schimbările climatice reprezintă provocarea majoră a următoarelor decenii şi a vorbit despre implicarea Uniunii Europene în această problematică.
Potrivit unui comunicat transmis recent de cabinetul vicepreşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, conferinţa de la Miercurea-Ciuc face parte din seria europeană de evenimente ‘Shaping Tomorrow, together with the European Climate Pact’, organizată împreună de Convenţia Europeană pentru Climă şi Comitetul Regiunilor, în cadrul #EURegionsWeek.
