FOTO: Dreamstime/ Monkey Business Images
Cresc tensiunile între Comisia Europeană și Parlamentul European la Bruxelles, după prezentarea noilor propuneri bugetare ale Ursulei von der Leyen. Președinta Comisiei a introdus azi, 10 noiembrie 2025, o serie de amendamente la proiectul privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și la noul Fond Național și Regional de Parteneriat (NRPP). Deși Comisia vorbește despre ajustări „tehnice” menite să ofere mai multă flexibilitate, reacțiile din partea organizațiilor agricole și a eurodeputaților sunt extrem de critice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În centrul disputei se află Politica Agricolă Comună (PAC) – unul dintre pilonii construcției europene și principala sursă de sprijin pentru fermierii din Uniunea Europeană. În forma actuală, propunerea Comisiei ar integra PAC într-un mecanism bugetar unic, alături de fondurile pentru coeziune, climă și securitate, ceea ce – potrivit criticilor – ar diminua autonomia și predictibilitatea acestei politici, se arată într-un comunicat remis presei.
Reforma schimbă filosofia Politicii Agricole Comune
Organizația Farm Europe, din care face parte și Forumul APPR din România, avertizează că această reformă riscă să transforme o politică europeană comună într-o sumă de programe naționale. Cu alte cuvinte, PAC ar deveni vulnerabilă la negocieri interne și la schimbări politice, pierzând astfel caracterul său comunitar.
„Includerea Politicii Agricole Comune într-un cadru unic de finanțare, împreună cu alte domenii, poate părea o măsură de eficientizare administrativă. În realitate, ea slăbește un mecanism care a asigurat stabilitate și coeziune între statele membre timp de decenii”, avertizează analiștii Farm Europe.
Aceeași organizație atrage atenția și asupra dimensiunii bugetare: Comisia propune o reducere de 17,6% a fondurilor PAC pentru perioada 2028–2034, în timp ce resursele NRPP ar urma să scadă cu 40%. În contextul creșterii costurilor de producție, al presiunii tranziției ecologice și al nevoilor de digitalizare, fermieri din întreaga Uniune ar fi puși în dificultate.
Fermierii, prinși între austeritate și tranziția verde
Scopul declarat al noii arhitecturi bugetare este creșterea eficienței și flexibilității. Însă pentru organizațiile agricole, propunerea Comisiei riscă să afecteze echitatea între fermierii europeni, mai ales între cei din statele vestice și estice.
„În lipsa unui cadru european clar, statele membre ar trebui să compenseze tăierile prin realocări interne. Aceasta ar duce la o agricultură cu două viteze și ar pune în pericol convergența veniturilor fermierilor, care este esența Politicii Agricole Comune”, se arată într-o analiză Farm Europe.
Fermierii se tem că, fără garanții europene, sprijinul financiar va depinde tot mai mult de capacitatea bugetară a fiecărui stat. Țările cu economii mai puternice ar putea oferi subvenții suplimentare, în timp ce agricultorii din Europa Centrală și de Est s-ar confrunta cu un sprijin mai slab și o competitivitate redusă.
Cinci amendamente și multe semne de întrebare
Setul de amendamente anunțat de Ursula von der Leyen include câteva noutăți. Printre ele, introducerea unei „ținte rurale”, care obligă statele membre să aloce cel puțin 10% din fondurile NRPP investițiilor în dezvoltarea rurală. Alte măsuri vizează întărirea rolului regiunilor, creșterea transparenței bugetare și consolidarea controlului parlamentar asupra execuției bugetului anual.
Totuși, mulți eurodeputați consideră că aceste măsuri nu compensează pierderile structurale provocate de reducerea bugetului. „Comisia vorbește despre flexibilitate, dar în realitate subminează fundamentele unei politici comune. Fermierii nu pot fi tratați ca o anexă a politicilor de coeziune”, au transmis reprezentanții grupului PPE, Manfred Weber și Siegfried Mureșan, înaintea sesiunii plenare din 12–13 noiembrie, unde subiectul va fi dezbătut oficial.
Risc de criză instituțională la Bruxelles
În culisele instituțiilor europene se vorbește tot mai des despre posibilitatea ca Parlamentul să respingă propunerea Comisiei. O astfel de rezoluție ar declanșa o nouă rundă de negocieri asupra întregului cadru bugetar multianual.
Comisia Europeană susține însă că noul model oferă mai multă coerență între politici și o mai bună coordonare a investițiilor, în special în contextul tranziției ecologice și al provocărilor geopolitice. Cu toate acestea, criticii avertizează că principiile de solidaritate și convergență economică sunt puse în pericol.
„Această reformă riscă să compromită nu doar viitorul Politicii Agricole Comune, ci și încrederea fermierilor în proiectul european. Bruxelles-ul nu poate construi o Europă verde pe spatele agricultorilor”, afirmă Farm Europe într-un comunicat transmis la finalul săptămânii.
Între rațiune bugetară și responsabilitate socială
Pe fondul tensiunilor politice și al presiunilor economice, reforma bugetului european devine un test major pentru coeziunea Uniunii Europene. Dincolo de cifre și procente, deciziile luate acum vor determina capacitatea Europei de a-și susține fermierii, de a asigura securitatea alimentară și de a menține echilibrul între economiile naționale.
Parlamentul European urmează să dezbată propunerile Comisiei în cadrul mini-sesiunii plenare din 12–13 noiembrie, când Ursula von der Leyen va fi chemată să explice detaliile reformei. Dacă nu vor fi oferite garanții suplimentare privind menținerea unui cadru agricol comun puternic, o parte a eurodeputaților ar putea cere oficial respingerea bugetului multianual.
Pentru moment, incertitudinea persistă. Între nevoia de modernizare și pericolul fragmentării, viitorul Politicii Agricole Comune rămâne un subiect fierbinte, iar fermierii europeni privesc cu neliniște către Bruxelles, așteptând un semnal clar că nu vor fi lăsați în urmă.
