FOTO: Dreamstime/Ethan Daniels
Coronamentul lor adăposteşte sute de specii vegetale şi animale. Pădurile de laminare, alge brune care pot atinge lungimi de câţiva metri, sunt ameninţate de încălzirea oceanului planetar, iar dispariţia lor ar avea consecinţe în lanţ asupra ecosistemelor şi pescuitului, informează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Am văzut arici-de-mare, merluciu, mici polaci aurii”, a declarat Martial Marzloff, revenind la suprafaţă după o scufundare de aproximativ 20 de minute în Marea Iroise, o porţiune a Oceanului Atlantic care scaldă vârful Peninsulei Bretania din vestul Franţei.
Acest cercetător în ecologie marină realizează împreună cu alţi trei scafandri de la Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer) măsurători asupra pădurii de alge laminare din arhipelagul Molene, considerată una dintre cele mai mari din Europa.
Echipaţi cu un metru de croitorie, scafandrii plonjează pe rând până la o adâncime de aproximativ zece metri pentru a măsura dimensiunea algelor.
“Am constatat aici mai multe episoade cu mortalităţi destul de importante. Ideea este de a vedea cu ce viteză populaţia locală îşi regăseşte starea iniţială”, a explicat Martial Laurans, cercetător în ecologia pescuitului, care coordonează studiul.
În anumite locuri, câteva mii de tone de biomasă de alge au dispărut, aşa cum s-a întâmplat în 2023, fără ca cercetătorii francezi să înţeleagă pe deplin motivele. “Chiar dacă, în mod clar, schimbările condiţiilor mediu pot explica această tendinţă”, a nuanţat coordonatorul studiului. Aceste plante “au limite de temperatură în jurul pragului de 18°C. Aşadar, când temperatura depăşeşte 18°C, ele intră în rezistenţă”, a adăugat el.
Dispariţii locale
În sudul Bretaniei, unde apa de suprafaţă este mai caldă, specia de alge Laminaria hyperborea a dispărut complet din unele locuri şi a înregistrat un regres puternic în celelalte.
În regiunile Hauts-de-France şi în Normandia (situate mai la nord), unde apa se încălzeşte pe timpul verii, o altă specie, Laminaria digitata, a devenit mai rar întâlnită în unele zone şi a dispărut în altele. Iar în Pays basque (în sud-vestul Franţei) şi în nordul Spaniei, o a treia specie (Laminaria ochroleuca), deşi este adaptată la ape mai calde, începe să piardă teren.
În 2013, într-un articol publicat în revista Plos One, oamenii de ştiinţă au prezis dispariţii locale ale speciei Laminaria digitata pe coastele franceză, engleză şi daneză, începând din anii 2050.
“Nordul Norvegiei va deveni probabil, pe termen lung, o zonă de refugiu pentru această specie, pentru că ea se retrage acum cam peste tot”, a rezumat Dominique Davoult, profesor-emerit la staţiunea biologică Roscoff din vestul Franţei şi coautor al studiului.
Coronament protector
Afectate de căldura apei, algele laminare sunt afectate şi de creşterea nivelului de precipitaţii şi de inundaţii de pe continentul european, în urma cărora cantităţi mari de apă tulbure şi apă dulce sunt deversate în ocean. “Este, evident, ceva nefast pentru dezvoltarea algelor, care au nevoie de luminozitate pentru a-şi face fotosinteza”, a declarat Sandrine Derrien-Courtel, cercetătoare în ecologie bentonică la laboratorul CESCI din cadrul staţiunii marine Concarneau din Bretania.
Dispariţia acestor păduri de alge laminare riscă să ducă şi la dispariţia a numeroase specii marine care trăiesc, se hrănesc şi se înmulţesc în aceste perimetre. Algele “sunt la fel ca o pădure, ele formează ceea ce denumim un coronament. Şi există multe specii care trăiesc sub el. Coronamentul oferă protecţie împotriva luminii prea puternice, precum şi împotriva hulei marine, spărgând curenţii”, a explicat Dominique Davoult, descriind “medii de viaţă foarte bogate”.
În plus faţă de sute de specii de alge mici, pădurile de alge laminare găzduiesc moluşte, homari, mici rechini, caracatiţe, arici-de-mare, stele-de-mare, crabi şi peşti juvenili precum polaci aurii.
“Când habitatul lor a dispărut, mediul marin sărăceşte: pescarii spun, într-adevăr, că acolo unde pădurile de alge laminare au dispărut, nu mai găsesc la fel de mulţi peşti şi crustacee”, a explicat Sandrine Derrien-Courtel.
De altfel, pescarii sunt cei mai afectaţi. În Finistere – departament francez din vârful Peninsulei Bretania -, recoltarea algelor asigură mijlocul de trai pentru aproximativ treizeci de familii care folosesc nave de pescuit alge, în primăvară şi pe durata verii.
Dar “sezoanele de pescuit tind să fie mai scurte”, regretă Pascal Treguer, în vârstă de 52 de ani, un pescar care recoltează alge marine de 14 ani în zona Lampaul-Ploudalmézeau. “Algele nu mai cresc la fel de mult. Există în continuare plante, dar sunt mult mai scurte”, a adăugat el.
