foto: Pexels
În ultimii ani, rafturile supermarketurilor s-au umplut de produse cu mențiunea „high protein”: batoane, iaurturi, pâine, paste sau chiar deserturi care promit un plus de proteină. Dar sunt ele cu adevărat mai sănătoase sau doar o strategie de marketing? Nutriționistul spaniol Aitor Sánchez răspunde la cele mai frecvente întrebări pe această temă pentru La Vanguardia.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Chiar avem nevoie de mai multă proteină?
De multe ori, nu. Majoritatea oamenilor își acoperă deja necesarul proteic zilnic fără probleme. Doar în situații foarte specifice – cum ar fi în cazul sportivilor care urmăresc hipertrofia musculară sau în anumite contexte clinice – un aport suplimentar de proteine poate fi benefic.
Totuși, la nivel general, presiunea socială de a consuma tot mai multă proteină nu este justificată și nu reprezintă o necesitate reală pentru populație.
Produsele „high protein” sunt automat mai sănătoase?
Nu neapărat. De multe ori, odată cu proteina adăugată, aceste produse conțin și ingrediente mai puțin dorite, cum ar fi zahăr sau îndulcitori. Este un fenomen frecvent mai ales în batoane, geluri sau deserturi proteice.
Pe scurt: faptul că un produs are mai multă proteină nu îl face automat mai sănătos.
Merită prețul plătit?
De cele mai multe ori, nu. Diferența de preț poate fi semnificativă, iar aportul suplimentar de proteine – foarte mic. Merită să plătim aproape dublu pentru 2-3 g în plus de proteină? Răspunsul cel mai probabil este negativ.
O variantă mult mai bună este să ne orientăm către surse naturale de proteine: ouă, leguminoase, pește conservat, soia texturată. Acestea nu doar că oferă proteine de calitate, dar și o gamă largă de alți nutrienți benefici.
Când sunt utile produsele cu proteină adăugată?
Există și excepții. În unele cazuri, compoziția lor se schimbă radical și devin o alegere interesantă. Exemple bune sunt:
-
pâinea proteică,
-
pastele din leguminoase,
-
pateurile cu proteină vegetală.
Aceste produse chiar reușesc să aducă o diferență semnificativă față de varianta clasică, care în mod normal ar conține doar făină de cereale sau amidon de cartofi.
Sucurile naturale și vitaminele: pierdem nutrienți dacă nu le bem imediat?
O altă întrebare des întâlnită este legată de sucurile naturale. Mulți cred că, dacă nu sunt consumate imediat, își pierd complet vitaminele. Realitatea este mult mai nuanțată.
Din momentul în care fructa este tăiată, curățată sau stoarsă, începe procesul de oxidare. Antioxidanții, precum vitamina C, sunt primii care reacționează cu oxigenul și radicalii liberi. Practic, aceste molecule se „sacrifică” pentru a proteja restul compușilor.
Totuși, pierderea de vitamine este mult mai mică decât se crede. La fel ca la un măr tăiat, doar partea expusă la aer se oxidează. În cazul sucurilor, stratul afectat este extrem de subțire, raportat la tot volumul. Așadar, chiar și după câteva minute, sucul își păstrează aproape integral valoarea nutritivă, cu excepția situației în care este agitat constant – lucru care se întâmplă rar.
Ce trebuie să reținem?
-
Produsele cu proteină adăugată nu sunt obligatoriu mai sănătoase și adesea nu justifică prețul ridicat.
-
Sursele naturale de proteine (ouă, leguminoase, pește, soia) sunt cele mai recomandate.
-
Produsele fortificate merită doar atunci când compoziția lor se schimbă semnificativ (ex. pâine proteică sau paste din leguminoase).
-
Sucurile și smoothie-urile își păstrează aproape toate vitaminele chiar dacă nu sunt consumate imediat, însă pierd fibre și dau o sațietate mai mică decât fructele proaspete.
Concluzia?
Pentru o alimentație echilibrată și sănătoasă, cel mai bine este să alegem alimente integrale și să evităm să ne bazăm pe produse procesate, chiar dacă sunt etichetate ca „high protein”.
