Tendințe de consum: Tot mai mulți români aleg dieta plant-based / Reprezentant magazin online: „9 din 10 coșuri de cumpărături conțin fructe și legume” / Nutriționist: „Aproximativ jumătate din farfuria zilnică ar trebui să fie formată din legume și fructe”

Tot mai mulți români își ajustează obiceiurile alimentare și se apropie de o dietă plant-based, un model care pune accent pe consumul preponderent de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, cu reducerea produselor de origine animală. Nu este vorba neapărat despre vegetarianism strict, ci despre o reechilibrare a farfuriei, în care alimentele vegetale devin baza meselor zilnice.

Această orientare se reflectă atât în recomandările nutriționiștilor, cât și în comportamentul de cumpărare, unde categoria de fresh câștigă teren și structurează tot mai clar coșul săptămânal.

Aproape 90% dintre coșurile de cumpărături de pe platforma Sezamo includ fructe și legume, un indicator care, potrivit companiei, spune mai mult decât o simplă statistică despre preferințele clienților.

„Pentru noi, faptul că aproape 90% dintre coșuri conțin fructe și legume este un indicator structural, nu doar statistic”, a declarat pentru G4Food Michael Kaiser, directorul comercial al Sezamo. „Clienții care cumpără fructe și legume comandă de 3,7 ori mai des decât cei care nu le includ în coș, iar valoarea coșului lor este cu 54% mai mare”.

Fructele și legumele reprezintă aproximativ 20% din valoarea totală a coșului, însă impactul lor este mai amplu. „Coșurile care includ această categorie au aproape dublu număr de articole, ceea ce arată că zona de fresh ancorează întreaga comandă”, explică Michael Kaiser. Valoarea medie a coșului este „în jur de 60-65 de euro”, iar produsele proaspete sunt baza acestei structuri. „Când un client are încredere să comande online produse proaspete, practic își mută supermarketul în aplicație”.

Un element esențial pentru această încredere este logistica. „Produsele sunt păstrate la temperatură controlată pe tot parcursul traseului, inclusiv în mașinile de livrare. Asta înseamnă stabilitate a calității și o durată mai bună de păstrare acasă. Odată ce experiența devine predictibilă, frecvența crește natural”, spune directorul comercial al Sezamo.

Local, bio sau import: cum se schimbă structura coșului

În sezon, produsele românești generează cel mai mare interes. „Vedem un interes foarte clar pentru produsele locale în sezon. În perioadele potrivite, roșiile românești, verdețurile, ceapa verde sau fructele de vară performează excelent. Originea contează, iar clienții sunt atenți la proveniență”, afirmă Michael Kaiser.

Segmentul bio are un public constant. „Segmentul bio are un public stabil și loial, care caută certificare și standarde clare”. În extrasezon, importurile devin esențiale pentru continuitatea ofertei. „Importurile joacă un rol strategic în extrasezon, pentru că ne permit să menținem varietatea și disponibilitatea pe tot parcursul anului”.

Sezonalitatea schimbă și tipologia produselor din coș. „Iarna cresc rădăcinoasele, citricele și legumele pentru gătit, în timp ce primăvara și vara vedem o creștere accelerată pe salate, fructe pentru consum rapid și opțiuni pentru mese ușoare”. Concluzia sa este clară: „Fructele și legumele sunt categoria care structurează comportamentul de cumpărare. Ele nu sunt doar 20% din valoare, ci categoria care determină frecvența, mărimea coșului și loialitatea”.

Ce înseamnă, de fapt, să mănânci „mai multe fructe și legume”? Răspunsul nutriționistului

Dincolo de comportamentul de cumpărare, rămâne întrebarea legată de echilibrul alimentar. Nutriționistul Tania Fântână atrage atenția că recomandarea generală este adesea prea vagă. „Puține recomandări nutriționale sunt atât de des repetate precum «mănâncă mai multe fructe și legume». Problema nu este mesajul, ci faptul că rămâne vag. Cât înseamnă «mai multe»? Contează de unde provin? Și, mai ales, sunt suficiente pentru a spune că avem o alimentație sănătoasă?”

Pentru un adult sănătos, proporția este clară: „Aproximativ jumătate din farfuria zilnică ar trebui să fie formată din legume și fructe, cu accent clar pe legume”. Mai exact, „~30–35% legume, din aportul zilnic, ~15–20% fructe”. Ea subliniază că dezechilibrul apare frecvent în favoarea fructelor. „De multe ori mâncăm fructe în detrimentul legumelor, ceea ce nu înseamnă că mâncăm mai sănătos”.

Prezența zilnică a acestor alimente nu garantează automat o dietă corectă. „Sănătos nu înseamnă un aliment sau două, ci ce facem în cea mai mare parte a timpului, ce alegeri alimentare avem”. În opinia sa, legumele ar trebui să însoțească aproape fiecare masă, iar fructele să fie consumate moderat, ca parte a micului dejun sau ca gustare.

În ceea ce privește proveniența, diferențele există. „Produsele locale și de sezon au, în general, un conținut mai bun de micronutrienți, un gust mai intens și mai puține pierderi nutriționale cauzate de transport și depozitare”. Despre alternativele importate, nutriționistul spune că pot fi „mai uniforme ca aspect, recoltate înainte de maturitate, mai sărace în compuși bioactivi, chiar dacă arată «perfect»”.

Beneficiile unui consum constant sunt bine documentate. „Un consum constant și suficient de fructe și legume este asociat cu reducerea riscului de boli cardiovasculare, îmbunătățirea controlului glicemic, scăderea inflamației cronice și susținerea sănătății digestive, prin aportul de fibre”. Totuși, precizează că „legumele joacă un rol mai important decât fructele în aceste beneficii”, iar fructele „nu pot compensa un consum scăzut de legume”.

Tania Fântână atrage atenția și asupra greșelilor frecvente: „Una dintre cele mai mari capcane este echivalarea prezenței fructelor și legumelor cu o alimentație echilibrată”. Ea menționează consumul excesiv de fructe, sucurile în locul fructelor întregi, legumele gătite excesiv sau folosite doar ca element decorativ. „O salată nu «repară» automat o masă dezechilibrată”.