foto: worldhistory.org
Greu de definit foarte precis figura lui William Dampier, explorator și aventurier englez devenit pirat în numele Coroanei, și de numele căruia se leagă introducerea în limba engleză, în secolul al XVII-lea, a unor cuvinte precum guacamole, tortilla, barbecue. A încercat publicația gastronomică Food and Wine Italia să creioneze un portret cât mai fidel posibil.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
A pornit ca explorator, s-a transformat în corsar devenit celebru în epoca sa și după, dar a fost, fără să își propună, și un piornier al gastronomiei globale. A ținut mult timp un jurnal de călătorie, documentând și notând obiceiuri alimentare și rețete locale. Tot el a scris și prima versiune în limba engleză de sos guacamole, din fructe de avocado. A contribuit în mod direct la difuzarea planetară a acestui cuvânt, ca și a multor altor cuvinte și expresii gastronomice.
Un pirat gourmet
William Dampier și-a împărțit existența între mare, explorări geografie și scris – cele trei mari pasiuni ale sale. A devenit celebru în calitate de corsar în urma celor trei expediții în jurul lumii, dar a fost și unul dintre primii europeni care au documentat rețete și ingrediente din bucătăriile amerindiană și caraibică. În notele sale de călătorie publicate sub titlul A New Voyage Round the World, au apărut termeni care astăzi sunt esențiali în limbajul gastronomic englez, și nu doar cei amintiți mai sus.
Descrie, de exemplu, într-un pasaj, cum locuitorii din Panama consumau avocado amestecat cu zahăr și suc de lime – una dintre primele descrieri ale guacamole-ului. Opera sa a contribuit la răspândirea unor ingrediente până atunci necunoscute: tortilla, sosul de soia, bețișoarele asiatice, kumquat-ul și alți termeni au intrat direct în vocabularul englez datorită notițelor sale.
În timpul opririlor în Panama, împreună cu etnicii Miskito, grup indigen care trăiește în principal de-a lungul coastei caraibiene din nord-estul Nicaragua și estul Hondurasului, dar și cu alte populații indigene, Dampier a descris obiceiuri alimentare insolite pentru cititorii europeni: carne de lamantin, flamingo, broaște țestoase și ouă de pinguin, îmbogățind textul cu detalii senzoriale și gustative care evidențiau noutatea acestor alimente. Observarea sistematică a tradițiilor culinare locale transforma narațiunea lui într-un fel de ghid etnografic despre mâncare.
Jurnalul lui Dampier a devenit model pentru literatura de călătorie
Din punct de vedere lexical, numeroși termeni culinari au depășit arealul local și au ajuns în Regat prin intermediul textului său. Și nu e vorba doar de lexic. Arborele de pâine, de exemplu, descris ca un fruct galben, moale și hrănitor, a început să fie cultivat în Indiile de Vest după ce Dampier i-a semnalat potențialul alimentar. Descoperirea sa a declanșat o expediție britanică menită să transporte mii de arbori din arhipelagul Pacificului de Sud către Caraibe, contribuind astfel la amplificarea surselor de hrană pentru comunitățile locale.
Jurnalul lui Dampier a devenit un adevărat model pentru literatura de călătorie europeană. Relatările sale i-au inspirat pe autori precum Daniel Defoe și Jonathan Swift și au fost citate chiar de Charles Darwin în celebrul său voiaj la bordul Beagle. Iar mărturiile despre bucătăria unor ținuturi atât de îndepărtate locuri aveau să lărgească orizonturile lumii occidentale asupra alimentelor și ingredientelor.
Pe plan științific, Dampier a dovedit o sensibilitate rară pentru o epocă în care gastronomia nu era încă obiect de studiu sistematic. A descris metode de preparare precum frigerea cărnii pe grătar și tehnici indigene de conservare a alimentelor, contribuind la crearea unui corpus de cunoștințe care a influențat apoi marina regală britanică și ei expedițiile ulterioare.
Lucrarea sa avea însă să devină și o sursă de controverse, generate în special de descrierile stereotipate despre aborigenii australieni, care au contribuit la justificarea unor politici coloniale considerate ulterior inumane. Totuși, capacitatea sa de a face cunoscute alimente și tradiții rămâne un reper în domeniul cronicilor legate de explorările geografice.
