Sursa foto: Pixabay/Digital_Paradise
Cu inima grea, viticultorul ungar Viktor Keszler a trebuit să scoată din rădăcină via tânără după doar trei recolte, din cauza epidemiei de flavescenţa aurie care ameninţă aproape toate podgoriile Ungariei, informează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Încercăm să tratăm podgoriile prin pulverizare (-cu insecticide-nr.) pentru a limita răspândirea”, a declarat la sfârşitul lunii noiembrie Viktor Keszler, un producător de vin din satul Zalaszentgrot, în judeţul Zala (sud-est). “Dar este inutil: cicadelele (-insecte care sug seva-nr.) care transmit boala se mută în podgoriile netratate sau în viţa de vie sălbatică din apropiere şi se întorc infectate”, se plânge viticultorul în vârstă de 45 de ani, care a pierdut deja jumătate de hectar din podgoria sa care se întinde pe patru hectare.
Ungaria, al 14-lea cel mai mare producător de vin din lume cu 270 milioane de litri în 2024, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), este renumită pentru regiunile sale viticole precum Tokaj, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. Dar, la fel ca în multe alte ţări europene, flavescenţa aurie, una dintre “cele mai periculoase” boli ale viţei de vie, conform OIV, ameninţă să decimeze parcele întregi. Boala, detectată oficial pentru prima dată în 2013, s-a răspândit anul acesta în 21 din cele 22 de regiuni viticole ale Ungariei. Această răspândire rapidă i-a uimit pe viticultorii ungari şi a tras un semnal de alarmă.
Este amenințată întreaga producție de struguri
“Dacă nu luăm acest lucru în serios, ar putea să elimine practic producţia de struguri din Ungaria”, a avertizat Janos Frittmann, preşedintele Consiliului Naţional al Comunităţilor Viticole, la mijlocul lunii noiembrie, la conferinţa anuală a viticultorilor. Potrivit acestuia, izbucnirea bolii a luat industria complet prin surprindere. “Până acum, viticultorii probabil nu erau suficient de îngrijoraţi; mulţi nici măcar nu cunoşteau simptomele”, a declarat Frittmann pentru AFP.
Îngălbenirea frunzelor se numără printre semnele bolii, care s-a agravat din cauza schimbărilor climatice, un factor favorabil dezvoltării cicadelelor, potrivit experţilor.
Guvernul ungar a deblocat în regim de urgenţă aproximativ 10 milioane de euro în septembrie, iar în ultimele luni, inspectorii au verificat aproape 8.700 de hectare de viţă de vie şi au colectat mii de probe, a declarat Ministerul Agriculturii de la Budapesta pentru AFP. Ministerul consideră că a “reacţionat rapid” şi a încetinit răspândirea bolii în ultimii 12 ani.
Acuzele aduse guvernului ungar
Gergely Gaspar, viticultor şi consultant în produse de protecţie a plantelor, nu împărtăşeşte această opinie. Potrivit acestuia, guvernul nu a reuşit să înţeleagă amploarea problemei şi a lăsat departamentul de protecţie a plantelor al Autorităţii pentru Siguranţa Alimentară NEBIH “care suferă de un deficit de personal şi este subfinanţată”. De exemplu, în podgoriile din Monor, lângă capitala Budapesta, Autoritatea nu a efectuat nicio inspecţie aleatorie timp de şase ani, a declarat Gergely Gaspar pentru AFP. Şi atunci când se prelevează probe, analiza lor poate dura o veşnicie din cauza lipsei de capacitate a laboratorului, a adăugat domnul Gaspar, care şi-a pierdut toată via de lângă Monor.
Confruntat cu amploarea pagubelor, Viktor Keszler spune că uneori simte că duce o luptă fără speranţă. “Dar dacă statul şi autorităţile locale se implică, atunci putem reuşi”, consideră el.
Elisa Angelini, şefa serviciului de detectare a bolilor de la Centrul de Cercetare în Viticultură şi Oenologie (CREA-VE), subliniază că “boala este descoperită, în general, într-o zonă nouă, în medie la patru ani după infectare, când este deja prea târziu pentru a o eradica”. Prin urmare, viticultorii ungari vor trebui să înveţe să trăiască cu această boală, potrivit Elisei Angelini, la fel cum au făcut-o înaintea lor omologii lor din Franţa, unde a fost detectată pentru prima dată în 1949, şi din Italia.
