Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, sau „Sfântul Ion”, cum este cunoscută în tradiția românească este ultimul moment al ciclului sărbătorilor de iarnă, o zi în care bucuria și rânduiala se simt în viața fiecărui român. Se spune că această zi este dedicată veseliei, iar cine nu se bucură astăzi va fi trist tot restul anului. Nici nu e greu pentru că aproape 2 milioane de români poartă numele de Ion, Ioana sau derivate ale acestora, sărbătorirea onomasticii fiind prilej de bucurie pentru ei sau apropiați lor.
„Iordăneala” sau stropitul cu apă sfințită
În anumite comunități, ziua este marcată de ritualuri, precum „Iordănitul” sau „Iordănitul femeilor”. Un obicei în care te stropești cu agheasma de la Bobotează, pentru a face „botezul gerului” și a domoli frigul. Agricultorii sperau astfel la o recoltă bogată, fără îngheț. În cazul femeilor, neveste erau primite în grupul „veteranelor”, fiind duse la râu pentru a fi stropite cu apă, ritualul încheindu-se mereu cu o masă îmbelșugată.
Ce să nu faci sau să nu mănânci de Sfântul Ion
Pentru că Sfântului Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul, tradiția ne îndeamnă să lăsăm cuțitul deoparte. Astăzi nu se taie nimic, ci totul se rupe cu mâna.
Nu se bea niciodată vin roșu, care amintește de sângele vărsat de Înaintemergătorul Domnului, cum este numit Sfântul Ioan.
Tot în această zi, ingrediente precum usturoiul, pepenele sau orice legume ori fructe care prezintă o formă naturală de cruce sunt evitate în meniul festiv.
Nu muncim și nu spălăm, doar petrecem cu cei dragi
Dincolo de bucatele de pe masă, este o zi în care credincioșii se odihnesc: nu se spală, nu se coase și nu se face curățenie, totul pentru a proteja animalele și căminul de vitregiile naturii. În centrul casei, candela trebuie să ardă neîncetat, iar sărbătoriții și cei din preajma lor petrec și se veselesc și închid astfel cercul tradițiilor de iarnă.

Colaj foto: G4Food





