Foto: G4FOOD
Mâncatul conștient nu este o modă și nici o listă de reguli rigide, ci un instrument simplu, accesibil, care ne ajută să luăm decizii mai bune pentru noi, nu doar în alimentație, ci în viața de zi cu zi. Este mesajul central al interviului acordat de Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager Mondelez România, nutriționistului G4Food, Tania Fântână.
De peste șase ani, Dana Dobrescu este implicată activ în proiecte educaționale dedicate conceptului de mindful eating, în special prin programul „Gustă cu atenție, bucură-te de moment”, adresat adolescenților. Interesul ei pentru acest domeniu vine atât din experiența profesională în industria alimentară, cât și din formarea personală în nutriție și coaching.
Ce înseamnă, concret, mâncatul conștient
„Mindfulness-ul este capacitatea de a fi prezent în moment”, explică Dana Dobrescu. Practic, este vorba despre a observa ce simțim și ce gândim fără a ne judeca, de a respira și de a ieși din modul automat în care funcționăm de cele mai multe ori.
O minte prezentă este mai puțin anxioasă, iar acest lucru influențează direct relația cu mâncarea. Atunci când suntem stresați sau agitați, tindem să mâncăm mai mult decât avem nevoie sau să facem alegeri impulsive, orientate spre alimente foarte dulci, grase sau hipercalorice. Mâncatul conștient presupune să ne oprim puțin înainte de a mânca și să ne întrebăm: De ce mănânc acum? Mi-e foame sau reacționez la o emoție?
Foamea reală vs. foamea emoțională
Un punct important al programelor educaționale dezvoltate de Mondelez România este diferența dintre foamea fiziologică și cea emoțională. Adolescenții, supuși unui program încărcat, stresului școlar și presiunii sociale, tind adesea să mănânce pe fond emoțional.
„Îi învățăm să nu împartă alimentele în bune și rele și să treacă de la restricție la moderație”, spune Dana Dobrescu. Mâncarea de răsfăț nu este interzisă, ci trebuie aleasă conștient, în porții asumate, ca parte dintr-un stil alimentar echilibrat. Vinovăția apare, de cele mai multe ori, atunci când mâncăm fără să știm de ce și cât.
De ce planificarea este esențială
Un paradox aparent al mâncatului conștient este importanța organizării. Fără un minim program al meselor și al gustărilor, alegerile ajung să fie dictate de context, oboseală sau presiune socială.
„Planificarea este unul dintre cele mai bune instrumente pentru alegeri conștiente și este, de fapt, un instrument pentru viață”, subliniază Dana Dobrescu. Adolescenții care știu când mănâncă și ce opțiuni au la dispoziție sunt mai puțin tentați să ronțăie constant sau să înlocuiască mesele principale cu gustări dezechilibrate.
Popcornul, simbolul mâncatului pe pilot automat
Un exemplu des folosit în cursuri este popcornul de la cinema, unul dintre cele mai studiate alimente din perspectiva comportamentelor alimentare. Consumat aproape exclusiv din automatism social, popcornul ilustrează perfect cât de ușor mâncăm fără să fim atenți la cantitate, gust sau sațietate.
„Mâncatul trebuie scos, pe cât posibil, din zona de pilot automat”, explică Dana Dobrescu. Indiciile vizuale (farfuria, porția, textura alimentelor) sunt esențiale pentru a ști cât mâncăm și când ne-am săturat.
Rolul părinților: exemplul contează mai mult decât regulile
Un capitol important al discuției este rolul familiei în formarea obiceiurilor alimentare. Critica, restricțiile dure sau comentariile despre corp pot afecta profund încrederea adolescenților.
„Părinții trebuie să facă echipă cu copiii lor, nu să lupte cu ei”, spune Dana Dobrescu. Puterea exemplului este decisivă: modul în care adulții mănâncă, vorbesc despre corp și își gestionează emoțiile este preluat, inevitabil, de copii.
Mâncarea nu ar trebui să fie nici recompensă, nici pedeapsă, ci o parte naturală a vieții, integrată fără încrâncenare.
Trei pași simpli pentru mâncatul conștient
Întrebată care sunt pașii esențiali ai mâncatului conștient, Dana Dobrescu rezumă astfel:
-
Respiră: oprește-te puțin înainte de a mânca.
-
Întreabă-te de ce mănânci: foame reală sau emoțională?
-
Fii atent la ce și cât mănânci: porția, gustul, sațietatea.
„Respirația ne mută de la reacție impulsivă la răspuns conștient”, explică ea. De multe ori, această pauză este suficientă pentru a lua o decizie diferită.
În final, mâncatul conștient nu promite perfecțiune, ci echilibru pe termen lung. „Mai bine 70–80% constant, decât 100% pentru o perioadă scurtă, urmat de excese”, concluzionează Dana Dobrescu.
