Sursa foto: G4Food
Traficul produselor de protecţie a plantelor ilegale a crescut semnificativ în ultimii ani şi ameninţă nu doar recoltele, ci şi siguranţa alimentară şi mediul, avertizează Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).
Invitată la podcastul ”Agricultura în schimbare”, Carmen Botez a oferit cifre, exemple concrete, informații esențiale despre lupta împotriva traficului cu pesticide contrafăcute și a subliniat nevoia urgentă de colaborare instituțională și campanii de informare pentru fermieri.
„Din nefericire, pe măsură ce, să zicem, situația economică s-a schimbat și traficul cu produse de protecție a plantelor ilegale a crescut. La o primă vedere, te gândești oare de ce? Pentru că e clar, că să zicem, față de acum 20 de ani… situația agriculturii și a fermierilor în general parcă s-a mai îmbunătățit.
„Am crezut la început că în România procentul e mic. Azi vorbim chiar de 14%”
Reprezentanta AIPROM a făcut o paralelă între percepțiile din trecut și cifrele actuale: „Colegii noștri din afară ne spuneau că la ei procentul de produse contrafăcute depășește 10%, unii zic chiar 20%. În România, la început, ziceam «maximum 2%». Pe baza discuțiilor cu poliția și cu companiile, eram înclinați să credem la 5%. Iată că acum, dacă e să credem statisticile… sunt mulți care menționează chiar 14% în România.”
Această creștere alarmantă trage semnale de alarmă: piața paralelă s-a extins semnificativ și ajunge în portofoliile fermierilor chiar prin canale neașteptate.
SCUT: proiectul de combatere a produselor contrafăcute și colaborarea cu poliția
Carmen Botez a povestit și despre demersurile în teren: „Am început în forță proiectul acesta cu combaterea produselor contrafăcute… proiectul SCUT, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române, Departamentul pentru Explozivi și Substanțe Periculoase.”
Ea subliniază rolul esențial al oamenilor din instituții: „Oamenii nu pot fi înlocuiți: sunt anumiți oameni cu care colaborezi și în momentul în care acel om dispare, proiectul tău n-o să mai meargă cum trebuie.”
Colaborarea cu poliția a dus la instruirea forțelor, la descoperirea unor rețele și la demantelarea unor centre de producție ilegale: „Prin colaborarea cu acest departament… am reușit să demantelăm o rețea de persoane care contrafăceau produsele de protecție a plantelor. Principala sursă era în Fundulea — fabrica acestuia funcționa de mulți ani și vindea în toată țara.”
Metode ingenioase — dar periculoase: proprietăți care imită produsele originale
Descrierea rețelei de la Fundulea ilustrează gradul de sofisticare al unei afaceri ilicite:
„Făcea aceste produse într-o magazie din grădina lui și folosea, de exemplu, vopsea lavabilă, apă și câte puțin din produsul original pentru a da miros, culoare.” Astfel de falsuri păcălesc fermierii prin ambalaje sau miros, dar nu au efectul fertilizator sau de protecție a plantei, iar consecințele pot fi devastatoare.
Exemplu concret: culturile arse din cauza produselor false
Cazurile descrise de Botez nu sunt doar statistici, ele au efecte palpabile în teren.
„Am avut situații în care fermierii au folosit astfel de produse și efectiv le-au distrus culturile. Un caz în apropierea orașului Brăila: porumbul a fost ars, ca și cum ar fi fost pus la foc. Unul dintre cei păgubiți era absolvent de agronomie — deci nu e vorba doar de ignoranță.”
Imaginile comparative realizate de echipa AIPROM arătau clar: „Porumbul crescut cu produse originale era frumos, iar lângă el, jumătate de tarla era arsă la pământ.”
Precursorii pentru explozivi, un risc public neașteptat
Un aspect şocant semnalat de directoarea executive AIPROM: unele substanţe active folosite în protecţia plantelor pot fi precursori pentru explozivi. „Să știți că unele produse de protecție a plantelor sunt precursori pentru explozivi. Nu o să-mi veniți să credeți, dar chiar așa este.” Acest risc a fost unul dintre motivele pentru care colaborarea cu departamentul pentru Explozivi și Substanțe Periculoase a fost atât de importantă.
De ce cumpără fermierii produse ilegale? Economia și nevoia de prețuri mici
Botez explică tentația: „E greu să spui omului «nu cumpăra la un preț mic», dar șansa ca produsul să nu fie original e foarte mare. Sunt vânzători creativi care vin cu argumente — «am o datorie, ți-am dat la schimb produse» — și astfel fermierul fie e păcălit, fie cumpără din necesitate.” Problema este sistemică: presiunile financiare îi împing pe unii către alternative aparent mai ieftine, dar cu risc major.
Avertismentul lui Carmen Botez, în cadrul podcastului ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food, a fost clar: folosirea produselor contrafăcute nu doar reduce producția sau distruge culturi, ci pune în pericol sănătatea mediului și, în unele cazuri, chiar siguranța publică.
