Conferința G4Food & Economedia | Victor Negrescu: „Agricultura are nevoie de tineri mai bine pregătiți și de finanțări adaptate ciclurilor reale de producție”

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a spus la conferința G4Food că dezvoltarea pe termen lung a agriculturii și a sectorului agroalimentar depinde tot mai mult de calitatea resursei umane și de capacitatea României de a crea mecanisme de finanțare adaptate realităților din teren. În opinia sa, fără oameni bine pregătiți și fără instrumente financiare mai flexibile, sectorul va avea dificultăți în a face față concurenței și schimbărilor accelerate din piața europeană.

Negrescu a insistat asupra nevoii de a pregăti mai bine tinerii pentru evoluțiile tehnologice și economice care influențează deja agricultura. În viziunea sa, formarea profesională nu poate rămâne limitată la o singură specializare, pentru că sectorul agroalimentar cere competențe din mai multe zone în același timp.

„Trebuie să ne asigurăm că ei sunt pregătiți pentru ce înseamnă evoluția tehnologică, evoluția agriculturii, evoluția sectorului agroalimentar și, pentru a fi pregătiți, cu siguranță nu e suficient doar să-i pregătim punctual într-un anumit sector”, a declarat Victor Negrescu.

El consideră că tinerii care vor să intre sau să crească în acest domeniu trebuie să acumuleze nu doar cunoștințe tehnice, ci și competențe în zona tehnologică și financiară. Potrivit lui, viitorul agriculturii nu mai poate fi separat de noile tehnologii și nici de capacitatea de a înțelege logica investițiilor și a finanțării.

„Trebuie să dobândească cunoștințe pe zona tehnică, trebuie să dobândească cunoștințe pe zona tehnologică, dar trebuie să dobândească cunoștințe pe zona financiară”, a subliniat el.

Un alt punct important din mesajul său a vizat relația dintre fermieri, industrie și sistemul financiar. Negrescu spune că România are nevoie de mecanisme mai ușor de accesat, construite împreună cu băncile, cu instituțiile financiare și cu sprijin european, astfel încât finanțarea să răspundă mai bine specificului acestui sector.

Soluții pe termen lung

În opinia sa, agricultura nu poate fi tratată după aceeași logică a unor domenii cu cicluri scurte de producție. De aceea, soluțiile de finanțare ar trebui gândite pe termen mai lung și adaptate ritmului real al activităților agricole.

„Soluțiile de finanțare nu ar trebui să fie unele punctuale, nici măcar anuale, ar trebui să fie unele care înțeleg că aici vorbim de cicluri de producție care sunt mai lungi”, a spus Victor Negrescu.

El a avertizat și asupra riscului ca viitorul unei ferme să depindă excesiv de rezultatul unui singur an agricol, mai ales în contextul volatilității climatice și economice. Din acest motiv, consideră că relația cu instituțiile financiare trebuie regândită astfel încât să ofere mai multă stabilitate și mai puțină vulnerabilitate.

În același timp, vicepreședintele Parlamentului European susține că România ar trebui să dezvolte și entități autohtone capabile să joace mai activ pe piața de mărfuri și pe piața financiară. Scopul ar fi atragerea unor investiții noi și a unor capacități financiare care să permită sectorului agroalimentar să devină competitiv într-un timp mai scurt.

Presiune crescută pe fermieri

Negrescu a legat această nevoie de investiții și de contextul european mai larg, în care acordurile comerciale se înmulțesc, iar agricultura este inclusă automat în aceste negocieri. În opinia sa, chiar dacă s-au obținut anumite clauze suplimentare de protecție pentru fermieri, tendința de la nivelul Uniunii Europene este clară: Bruxellesul merge spre tot mai multe acorduri comerciale.

„Tendința la nivel european este ca Europa să semneze tot mai multe acorduri comerciale, dimensiunea agricolă este inclusă acolo, automat”, a spus el.

Mai mult, Victor Negrescu a afirmat că decidenții europeni par dispuși să accepte standarde mai scăzute în cadrul unor astfel de acorduri, ceea ce pune o presiune suplimentară pe fermierii și producătorii europeni. În acest context, soluția realistă pentru România nu este blocarea permanentă a procesului, ci adaptarea rapidă și creșterea competitivității.

„Soluția pentru noi realistă este să căutăm să ne adaptăm, să devenim mai competitivi și să investim pe aceste paliere”, a declarat el.

Potrivit lui Negrescu, aceste direcții vor fi incluse și în raportul pe care îl coordonează în Parlamentul European. Mesajul său este, astfel, unul clar: agricultura viitorului nu se poate construi doar din subvenții și reacții de moment, ci din pregătirea tinerilor, din finanțări mai inteligente și din capacitatea de a anticipa o competiție internațională tot mai dură.