FOTO: Freepik
Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric privind reglementarea noilor tehnici genomice (NGT), o categorie care include metode de editare genetică utilizate în creșterea plantelor. Potrivit negocierilor recente, anumite produse obținute prin NGT vor putea fi vândute în supermarketuri fără etichetare specială, iar fermierii vor putea păstra dreptul de a reutiliza semințele, fără restricții majore, notează dw.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Noile tehnici genomice permit modificarea unui fragment redus din materialul genetic al unei plante, animale sau microorganisme, fără a introduce ADN străin provenit de la o altă specie. Aceasta diferențiază NGT de organismele modificate genetic tradiționale (GMO), care implică inserția de material genetic extern pentru a crea un hibrid. Susținătorii tehnicilor genomice noi argumentează că schimbările produse ar putea apărea și în natură sau prin reproducerea convențională, ceea ce face aceste alimente mai apropiate de procesele naturale.
Ce prevede acordul UE?
Cadru negociat de Uniunea Europeană permite excluderea multor plante obținute prin NGT de la reglementările stricte aplicabile culturilor și alimentelor modificate genetic. Aceasta înseamnă că alimentele provenite din astfel de culturi ar putea fi vândute în viitor fără etichete speciale care să informeze consumatorul că au fost modificate genetic.
Un alt punct central al negocierilor a fost acordul privind patentele. Parlamentul European solicitase inițial interzicerea completă a patentelor pentru NGT, pentru a proteja drepturile fermierilor și a preveni privatizarea acestor tehnologii. În cadrul acordului final, însă, patentarea NGT este permisă, cu excepția caracteristicilor sau secvențelor genetice care există în natură sau sunt produse prin mijloace biologice. Astfel, fermierii vor avea dreptul să păstreze și să replanteze semințele rezultate.
Avantajele tehnicilor genomice noi
Reprezentanții Consiliului European susțin că noile reguli vor permite fermierilor europeni să fie mai competitivi pe piețele globale și vor contribui la securitatea alimentară a blocului comunitar. De asemenea, se preconizează că acestea vor reduce dependența Uniunii Europene de importuri din afara blocului.
Uniunile agricole sprijină tehnicile genomice noi, argumentând că acestea pot fi folosite pentru a obține fructe, legume și alte culturi mai rezistente la schimbările climatice și care necesită mai puțin îngrășământ sau pesticide. În plus, metodele ar putea crește eficiența agricolă și calitatea produselor, fără a modifica dramatic caracteristicile naturale ale plantelor.
Îngrijorările criticilor
Criticii avertizează că efectele pe termen lung asupra mediului și sănătății nu sunt încă complet cunoscute. Există temeri legate de eventuale dezechilibre ecologice sau de consecințe nedorite pentru consumatori. De asemenea, unii susțin că dreptul consumatorului de a alege dacă dorește să consume alimente obținute prin editare genetică trebuie păstrat și garantat.
Acordul trebuie încă să fie aprobat în a doua lectură de Parlamentul European și de statele membre, însă acest pas este considerat de obicei o formalitate după negocierile purtate. Odată implementate, noile reguli ar putea schimba fundamental modul în care alimentele modificate genetic sunt percepute și comercializate în Europa.
Un pas major în biotehnologia europeană
Decizia UE reflectă o schimbare semnificativă în politica europeană privind biotehnologia. În contextul creșterii populației și al provocărilor climatice, tehnicile genomice noi sunt văzute ca un instrument care poate contribui la dezvoltarea agriculturii durabile, reducerea pierderilor și sporirea rezilienței culturilor. În același timp, este clar că dezbaterea publică și reglementările privind siguranța alimentară vor rămâne subiecte sensibile, cu impact direct asupra consumatorilor și fermierilor europeni.
