Tu știi ce se întâmplă cu inima ta când bei un pahar de vin? Potrivit experților, băut ocazional, vinul poate aduce unele beneficii, dar excesul crește riscul bolilor cardiovasculare

Consumul de vin si efectele sale asupra inimii Sursa foto: Pexels

Vinul poate avea efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății inimii. Efectele consumului moderat de vin sunt incerte, însă consumul excesiv crește riscul bolilor cardiovasculare, potrivit eatingwell.com. Băut ocazional, un pahar de vin ar putea aduce unele beneficii, dar dacă nu consumi deja alcool, nu este necesar să începi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Mesajele contradictorii despre vin te pot face să te întrebi dacă acel pahar zilnic îți ajută sau îți afectează sănătatea. Vinul roșu este, adesea, apreciat pentru antioxidanții săi, precum polifenolii, care pot susține sănătatea inimii. Dar cercetări mai noi arată că alcoolul – chiar și în cantități mici – implică riscuri. De fapt, beneficiile asociate cu vinul s-ar putea datora, mai degrabă, unui stil de viață sănătos (alimentație echilibrată, mișcare, gestionarea stresului) decât vinului în sine.

Michelle Routhenstein, nutriționist specializat în cardiologie preventivă, afirmă: „La finalul zilei, obiceiurile zilnice, alimentația nutritivă, mișcarea, odihna și gestionarea stresului sunt cele care susțin cu adevărat inima – nu vinul din pahar.”

Efectele pe termen scurt asupra inimii

Efectele pe termen scurt sunt mixte, iar experții sunt de acord că nu există un nivel de consum de alcool complet lipsit de riscuri.

  • Fluctuații ale tensiunii arteriale: unu-două pahare pot să nu aibă efecte notabile, dar trei sau mai multe pot scădea tensiunea pentru 12 ore, urmate de o creștere pentru următoarele 12–24 ore. Aceste variații pot pune stres suplimentar pe inimă.
  • Sindromul inimii de sărbători („Holiday Heart Syndrome”): Excesul de alcool, cofeină sau alimente sărate (adesea în timpul vacanțelor) poate declanșa aritmii cardiace bruște. Acest sindrom poate apărea chiar și la persoanele care beau rar.
  • Scăderea potențială a colesterolului LDL: Unele studii arată că vinul roșu poate reduce LDL (colesterolul „rău”), dar efectele sunt minime și nu ar trebui să constituie un motiv pentru a începe să bei.
  • Creșterea nivelului de antioxidanți: Vinul roșu conține resveratrol, un polifenol cu potențial efect antiîmbătrânire și antioxidant. Nivelul polifenolilor din sânge crește după consumul unui pahar, ceea ce poate reduce deteriorarea celulară.

Efecte pe termen lung, dacă bei vin în exces

Studiile arată că alcoolul face mai mult rău decât bine pentru sănătatea cardiovasculară, dacă este băut în exces:

  • Creșterea trigliceridelor – Alcoolul ridică nivelul trigliceridelor (grăsimi în sânge), contribuind la formarea plăcilor de aterom în artere – ceea ce crește riscul de infarct și accident vascular. Chiar și consumul moderat poate crește riscul cu 25%.
  • Cardiomiopatie alcoolică (AIC) – Consumul cronic duce la slăbirea mușchiului inimii. Etanolul are efecte toxice asupra celulelor cardiace, cauzând stres oxidativ și moarte celulară. De asemenea, acetaldehida (produsul de descompunere al alcoolului) afectează contracția inimii. Factorii genetici pot influența predispoziția la cardiomiopatia alcoolică.
  • Deficiențe nutriționale – Alcoolul conține calorii, dar nu nutrienți. Consumul frecvent poate duce la deficiențe, în special de tiamină (vitamina B1) – esențială pentru funcționarea inimii. Lipsa tiaminei este asociată cu hipertensiune, insuficiență cardiacă și mortalitate.
  • Fibrilație atrială (A-fib) – Este o aritmie care crește riscul de infarct și AVC. Alcoolul afectează semnalele electrice ale inimii. Chiar și un singur pahar poate crește riscul, dar persoanele abstinente par a avea cel mai scăzut risc.
  • Creșterea tensiunii arteriale – Alcoolul activează sistemul nervos simpatic („luptă sau fugi”), ceea ce duce la creșterea tensiunii și a ritmului cardiac. Chiar și 12 grame de alcool pe zi (mai puțin de un pahar standard) pot ridica tensiunea sistolică.
  • Inflamație crescută – Deși unele studii vechi sugerau că vinul roșu poate reduce inflamația, cercetări recente contrazic acest lucru. Alcoolul și zahărul din vin sunt agenți inflamatori, care contribuie la formarea plăcilor de aterom – cauzând ateroscleroză, infarct și AVC.

Vinul și tensiunea arterială mare

Dacă ai hipertensiune, chiar și consumul moderat poate agrava situația.
Un singur pahar de 150 ml pe zi este asociat cu un risc cu 11% mai mare de hipertensiune, comparativ cu abstinența.

Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii recomandă reducerea sau eliminarea alcoolului pentru a controla tensiunea.

Vinul și medicamentele pentru tensiune – Vinul poate afecta modul în care medicamentele sunt absorbite și metabolizate.
Alcoolul poate:

  • Reduce eficiența tratamentului
  • Provoca amețeli, leșin, aritmii sau alte probleme serioase

Persoanele care consumă alcool pot necesita doze mai mari de medicamente pentru același efect.

Cât vin este în regulă să bem?

„Este dificil de spus ce cantitate este sigură pentru inimă,” afirmă expertul Christopher Ader.
Consumul ocazional nu pare riscant, dar ideea că o cantitate de „două pahare pe zi pentru bărbați” ar fi un obicei sănătos este depășită.

Ghidurile actuale ale Asociației Americane a Inimii recomandă:

Femei: maximum un pahar de vin (150 ml) pe zi

Bărbați: maximum două pahare pe zi

Dacă nu ai obiceiul să bei, nu este nevoie să începi, doar pentru niște presupuse beneficii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *