Sursa foto: Wikimedia
Analiză CORRIERE DELLA SERA preluată de Rador:
Lui Donald Trump nu-i place Europa: prea multe bariere și reglementări împiedică comerțul și investițiile americane. Puse în standby turbulențele tarifare, Noul și Vechiul Continent vor lucra pentru a ajunge la un acord tarifar.
Pentru a înțelege ce chestiuni vor fi negociate, trebuie să analizăm cea mai recentă ediție a “National Trade Estimate”, un document al Biroului Executiv al Președintelui care enumeră toate plângerile antreprenorilor și exportatorilor americani împotriva regulilor aplicate de UE, care ar bloca comerțul cu SUA. Să începem cu cele privind digitalul: pentru Casa Albă sunt taxe neloiale impuse Big Tech și, prin urmare, ar trebui eliminate. Să le vedem.
Digital Services Act
În august 2023 a devenit operațional Digital Services Act (DSA), un regulament prin care UE supraveghează serviciile oferite pe internet de platformele online cu cel puțin 45 de milioane de utilizatori activi în fiecare lună: acestea sunt obligate să respecte confidențialitatea, libertatea de exprimare a utilizatorilor și să elimine imediat conținutul ilegal. Cei care nu se conformează riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală.
Primul acuzat de dezinformare este Elon Musk, proprietarul rețelei de socializare X, asupra căruia Comisia Europeană a deschis o anchetă. Nu este singurul: anul trecut, la Bruxelles, au fost lansate nouă proceduri formale împotriva mai multor furnizori. Costul este suportat de platformele supravegheate, iar Comisia a prezentat o factură de 58,2 milioane de euro în martie 2025.
Digital Markets Act
Digital Markets Act (DMA) este în vigoare din mai 2023, menit să combată abuzurile de poziție dominantă și să promoveze concurența pe piețele digitale. O serie de reguli care le spun marilor platforme (Alphabet, Amazon, Apple, Booking, ByteDance, Meta, Microsoft) ce “trebuie să facă” și ce “nu trebuie să facă”, pentru a preveni practicile neloiale sau condițiile neloiale pentru afaceri și consumatori.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Încălcările se pedepsesc cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală și până la 20% în cazul încălcărilor repetate.
Apple a fost investigată pentru gestionarea App Store-ului său, care este acuzat că împiedică concurența, iar Meta pentru că a oferit în 2023 utilizatorilor europeni de Facebook și Instagram modelul “plătește sau permite”, care nu permitea o alegere cu adevărat liberă în ceea ce privește gestionarea datelor cu caracter personal. Potrivit National Trade Estimate, este vorba despre o reglementare care “afectează în mod disproporționat companiile americane” și, în consecință, le compromite competitivitatea.
Servicii audiovizuale
În vizor este și Directiva UE 2018/1808, care impune platformelor la cerere (Netflix, Amazon Prime Video, Disney+, HBO Max, Apple TV+ etc.) să pună la dispoziție clienților cel puțin 30% din filmele și serialele europene și să le ofere o vizibilitate amplă. Statele membre ale UE pot, de asemenea, obliga platformele să participe la coproducții.
De exemplu, în Franța li se cere să investească între 15% și 25% din veniturile lor nete în produse europene, în Italia cel puțin 16%, în Spania 5%. Americanii consideră aceste reguli o formă de protecționism, în timp ce pentru Europa este o modalitate de a-și proteja industria culturală de giganții americani.
Toate regulile privind conținutul și piața digitală au fost implementate pentru a proteja procesul democratic și concurența din cadrul Uniunii Europene, astfel încât logica celor mai puternici să nu domine.
Nu întâmplător cei mai importanți reprezentanți ai Comisiei UE, începând cu președintele Ursula von der Leyen, s-au grăbit să explice că Uniunea Europeană dorește să ajungă la un acord comercial cu Statele Unite, dar nu este dispusă să negocieze asupra Digital Services Act și, cu atât mai puțin, asupra Digital Markets Act.
Protecția mărcilor DOP și IGP
În sectorul alimentar, lista conflictelor este și mai lungă, pornind de la mărcile DOP și IGP, create de UE pentru a proteja excelențe strict legate de o anumită zonă geografică.
Exportatorilor americani nu le place această politică pentru că blochează accesul pe piața europeană pentru produsele care “evocă” denumirile mărcilor noastre (cel mai faimos caz este parmezanul din Wisconsin), sau pentru cele cu denumiri comune precum “tawny”, “ruby” și “chateau”, care ar putea fi confundate cu etichetele celebrelor vinuri portugheze și franceze.
O iritație destinată să crească, deoarece de la 1 decembrie această politică se va extinde și la produsele artizanale și industriale tipice (Regulamentul UE 2023/2411). Pentru brandul GI concurează sticla de Murano, marmura de Carrara, porțelanul de la Capodimonte și brandul “Motor Valley” din Emilia-Romagna.
OMG (Organism Modificat Genetic)
Nu există nicio interdicție privind comercializarea produselor modificate genetic în țările Uniunii Europene. Cu toate acestea, cele destinate consumului uman trebuie să respecte cerințele de etichetare și trasabilitate, ceea ce înseamnă că trebuie să fie scris pe etichetă.
SUA consideră că această cerință ar trebui eliminată, deoarece împiedică comerțul. Este ca și cum ai spune: dacă consumatorii știu că uleiul provine din porumb OMG, nu îl vor mai cumpăra. Dar tocmai cetățenii europeni sunt cei care cer această transparență și se aplică tuturor, inclusiv Spaniei, care produce și comercializează produse OMG.
În ceea ce privește culturile, antreprenorii americani se plâng de timpii de așteptare excesiv de lungi pentru procesul de autorizare de către UE (în medie 4 ani). Trebuie spus că țările membre au solicitat și au obținut de la Uniunea Europeană dreptul la libera alegere încă din 2015: de fapt, 18 state, printre care și Italia, au decis să interzică culturile de OMG pe propriul teritoriu.
Hormoni, carne dezinfectată
Statele Unite acuză UE că adoptă măsuri de siguranță alimentară lipsite de o bază științifică și, prin urmare, restricționează în mod inutil comerțul.
Acestea variază de la aditivi considerați potențial cancerigeni (cum ar fi bromatul de potasiu din produsele de panificație) până la controversa istorică privind carnea de vită produsă cu hormoni și promotori de creștere, interzisă în UE de la sfârșitul anilor 1980.
Europa a răspuns deja acuzațiilor în 2002, prezentând 17 studii care declară carnea tratată cu hormoni “potențial periculoasă”. Exportatorii americani arată, de asemenea, cu degetul către Bruxelles pentru interzicerea ractopaminei, un aditiv pentru hrana animalelor care stimulează creșterea țesuturilor slabe și greutatea la porci și bovine. Aceștia reiterează un studiu din 2012 al Comisiei Codex Alimentarius conform căruia ractopamina, dacă este utilizată în limitele stabilite, nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană.
Cu toate acestea, consensul în comunitatea științifică este departe de a fi unanim, iar ractopamina este încă interzisă în sute de țări, printre care Rusia și China. Interdicția UE de a folosi substanțe chimice pentru a elimina contaminarea din produsele de origine animală este, de asemenea, greu de digerat din cauza riscului de efecte secundare, în timp ce în SUA, de exemplu, este legală dezinfectarea păsărilor de curte cu soluții pe bază de clor sau acid peroxiacetic.
Limită pentru pesticide
Pentru a proteja biodiversitatea, sănătatea fermierilor și a consumatorului final, UE a lansat de multă vreme o politică de stimulente pentru reducerea pesticidelor.
După cum documentează studiul publicat în 2019 în revista științifică “Environmental Health”, 72 de pesticide utilizate în SUA sunt interzise în Uniunea Europeană. În același timp, am redus și limitele maxime de reziduuri (LMR) permise pentru produsele agricole.
În februarie 2023, UE a redus LMR-urile pentru două pesticide, clotianidina și tiametoxam, care prezintă un risc ridicat pentru albine și contribuie la declinul global al polenizatorilor. Practic, înseamnă că, începând din 2026, produsele cu urme ale acestor substanțe peste limitele permise nu pot fi lansate pe piața europeană. Măsura este foarte contestată de Statele Unite, deoarece “pune un obstacol semnificativ în calea producției agricole”.
Valori nenegociabile
Este adevărat că există bariere obiective în calea accesului la cea mai bogată piață din lume, este adevărat că există dezordine birocratică deosebit de dăunătoare pentru europeni, și va fi loc pentru relaxarea relațiilor comerciale, dar standardele de calitate enumerate mai sus au fost concepute și aplicate pentru a proteja sănătatea, munca, mediul și libertatea cetățenilor.
Standarde care sunt și sustenabile din punct de vedere economic și care în Europa, împreună cu modelul de sănătate publică, se traduc într-o speranță medie de viață medie cu 3 ani mai îndelungtată decât în SUA și cu 5 ani mai mare în Italia. Valori care, sperăm, nu sunt negociabile.
Articol: Milena Gabanelli și Francesco Tortora / Traducerea: Oana Avram
