foto: rjionline.org
De ce sistemul nostru alimentar actual reprezintă un dezastru pentru clima planetară și cum putem ieși din această situație sunt întrebările centrale din noua carte a jurnalistului Michael Grunwald, We Are Eating the Earth. Acesta analizează provocarea reprezentată de efectele climatice generate de producția de alimente la nivel global, relatează cotidianul britanic The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Renunțarea la combustibilii fosili a fost un proces chinuitor de lent și, în contextul politic actual, unul care pare chiar să bată în retragere. Totuși, avem deja uneltele necesare pentru a ne alimenta orașele, vehiculele și industriile cu energie curată și, chiar și prin ceața intereselor personale, contururile unei lumi post-fosile devin din ce în ce mai clare, spune autorul.
Sistemul nostru de producere a alimentelor, însă, este într-un fel de epocă de piatră atunci când vine vorba de criza climatică: continuăm să defrișăm masiv păduri bogate în carbon pentru terenuri agricole și pășuni, generând astfel, conform unor estimări, până la o treime din totalul emisiilor globale care încălzesc planeta, apreciază Grunwald.
Oriunde crește nivelul de trai crește și consumul de carne
Pe măsură ce părți din lumea în curs de dezvoltare devin mai prospere, oamenii consumă mai multă carne, ceea ce înseamnă mai multă distrugere a pădurilor și pajiștilor și emisii mai mari generate de animale și de utilajele, furajele și substanțele chimice aferente. Chiar dacă reușim să renunțăm la cărbune, petrol și gaze, agricultura modernă are suficient impact pentru a ne împinge singură spre o catastrofă de mediu, afirmă autorul.
Grunwald estimează că producția agricolă va trebui să crească cu aproximativ 50% în următorii 25 de ani pentru a hrăni o populație umană de 10 miliarde de oameni, fără a distruge biodiversitatea și pădurile care stochează carbon. Cum deja, spune el, o suprafață echivalentă cu întreaga Asie și întreaga Europă este dedicată agriculturii, matematica acestei ecuații este „teribilă” și „nemiloasă”.
„Defrișăm și prăjim planeta doar ca să ne umplem burțile”, scrie Grunwald, adăugând că „a hrăni lumea fără a o prăji” va fi o sarcină mai mare decât eliminarea epocii petrolului.
Multe soluții prezentate ca salvatoare sunt doar iluzii sau pot fi chiar dăunătoare
Multe soluții promovate, precum stocarea mai multor cantități de carbon în sol, se dovedesc a fi iluzii, iar altele, cum ar fi biocombustibilii din culturi alimentare, sunt chiar dăunătoare. Spre deosebire de energia curată, care se poate baza pe resurse aproape infinite precum soarele și vântul, terenul agricol este limitat. Folosirea porumbului pentru combustibil în loc de hrană sau trecerea la pășunatul extensiv al vacilor duce, în final, la transformarea altor ecosisteme naturale în terenuri agricole.
Sectorul cărnii pe bază de plante, odată privit cu entuziasm, și-a pierdut avântul până în 2023, iar companii precum Beyond Meat și-au văzut valoarea acțiunilor prăbușindu-se cu 95%. Carnea cultivată în laborator rămâne scumpă, de nișă și chiar interzisă în state precum Florida. Agricultura verticală, considerată o soluție salvatoare, s-a dovedit un „devorator absurd de energie”.
Grunwald recunoaște că nu există încă o soluție clară pentru problema climatică a alimentelor, dar rămâne optimist datorită progreselor tehnologice și ingeniozității umane. În viziunea sa, putem face produsele pe bază de plante mai ieftine și mai gustoase, putem stimula fermierii să producă mai multă hrană pe suprafețe mai mici și putem reduce drastic risipa alimentară.
„Îmi dă multă speranță faptul că oameni extrem de inteligenți își dedică viața rezolvării acestor probleme”, spune el.
