Sursa foto: Wikimedia
România se află pe locul 31 în prestigiosul clasament „100 Best Cuisines in the World” realizat de TasteAtlas, un ghid global al bucătăriilor tradiționale bazat pe 590.228 de evaluări valabile pentru aproape 19.000 de feluri de mâncare din lume. Gastronomia românească a obținut un scor mediu de 4.25 din 5, ceea ce o plasează în continuare în zona de interes al iubitorilor de mâncare autentică și tradițională, între alte tradiții culinare apreciate la nivel mondial.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Printre felurile de mâncare autohtone care se bucură de recunoaștere internațională și au contribuit la clasarea României în top se numără mititeii sau ciorba rădăuțeană – una dintre supele tradiționale cele mai bine cotate la nivel mondial, apreciată pentru gustul bogat și caracterul său reconfortant. De asemenea, nu puteau lipsi sarmalele, acele rulouri de varză sau foi de viță umplute cu carne și orez, considerate reprezentative pentru bucătăria românească și care îi fascinează pe străini.
Bulzul, sau mămăligă cu brânză și alte ingrediente la cuptor, un preparat emblematic în multe regiuni montane, este prezent printre preparatele tradiționale românești. De asemenea, salamul de Sibiu și Babic – preparate tradiționale din carne afumată apreciate pentru complexitatea aromelor.
Printre lactate se numără cașcavalul afumat, care ocupă loc în topul brânzeturilor clasate de TasteAtlas.
De asemenea, fasolea bătută și alte preparate din fasole, care reflectă tradiția alimentației rustice.
Papanașii, la loc de cinste; micii, pe primul loc
La deserturi, papanașii serviți cu smântână și gem, sunt prezenți atât în topurile de preparate românești, cât și în cele de deserturi globale pe platformă. De departe, însă, micii sunt cel mai popular preparat, care a obținut cel mai mare punctaj din partea gurmanzilor.
Aceste preparate au strâns cele mai mari note din partea utilizatorilor internaționali, contribuind la imaginea bucătăriei românești ca o combinație de influențe istorice și gusturi autentice.
Printre bucătăriile care se află înaintea celei românești se află cele ale țărilor precum Italia, Grecia, Peru, Portugalia, Spania, Japonia, Turcia, China, Franța, Indonezia, Mexic, Serbia, India, Poloni, Argentina etc.
Lista completă a primelor 30 de bucătării include și alte tradiții culinare importante, cum ar fi bucătăriile Thailandei, Vietnamului, Coreei de Sud, Marocului sau Braziliei, toate integrate în topul global bazat pe ratingurile utilizatorilor TasteAtlas.
Alte preparate apreciate de străini sunt mujdeiul, magiunul de Topoloveni și plăcinta aromână.
Ce spune clasamentul despre bucătăria românească
Poziția României în acest clasament – înconjurată de bucătării tradiționale recunoscute la nivel mondial – reflectă aprecierea pentru felurile sale de mâncare clasice și pentru diversitatea lor. Folclorul culinar românesc, deși mai puțin popularizat internațional decât bucătăriile italiană sau greacă, este totuși recunoscut de comunitatea globală de gastronomie digitală pentru preparatele tradiționale cu povești și tehnici de gătit autentice.
Această recunoaștere vine în contextul în care globalizarea alimentară influențează constant gusturile internaționale, iar tradițiile locale, precum cele românești, câștigă atenție din ce în ce mai mult pe platformele culinare digitale.
TasteAtlas este unul dintre cele mai cuprinzătoare ghiduri culinare online, construit pe baza evaluărilor utilizatorilor și datelor despre preparate tradiționale din întreaga lume. Clasamentul se bazează pe sute de mii de aprecieri pentru zeci de mii de feluri de mâncare din baza de date a site-ului. TasteAtlas evaluează bucătăriile globale conform mediei notelor acordate celor mai apreciate preparate specifice fiecărei țări, oferind o imagine actualizată a preferințelor culinare internaționale.
Chiar dacă România nu se află între primele 20 de bucătării din lume, poziția 31 demonstrează că preparatele tradiționale românești sunt apreciate la nivel internațional. Acest clasament reflectă o diversitate culturală culinară și confirmă potențialul bucătăriei românești de a cuceri gusturile din întreaga lume.
