Foto: G4Food
Schimbările climatice și presiunea pieței obligă fermierii români să-și regândească strategiile, a susținut Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, la podcastul „Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
Porumbul, cultura vedetă, se retrage din prim plan
Cultura vedetă a ultimelor decenii, porumbul, se retrage din prim-plan, iar locul său este luat treptat de culturi mai rezistente, precum floarea-soarelui.
În 2022, porumbul ocupa 2,2 milioane de hectare. Trei ani mai târziu, suprafața s-a redus cu aproape un milion de hectare, ajungând la 1,22 milioane în 2025. Cauza principală? Verile tot mai secetoase și temperaturile extreme.
„Fermierii își doresc culturi profitabile precum porumbul, dar schimbările climatice nu mai permit”, spune Maria Cîrjă. Chiar și cu hibrizi de porumb adaptați la secetă, precum AquaMax, limita biologică există: fără un minim de apă, producția scade drastic.
Floarea-soarelui, cultura „de rezistență” în fața climei ostile
Pe măsură ce porumbul cedează teren, floarea-soarelui își consolidează poziția. Corteva a lansat hibridul LE-280, rezistent la boli precum sclerozinia și mana, care afectaseră puternic culturile în anii trecuți.
„Ne dorim să punem pe piață produse eficiente, dar și conforme cu legislația europeană privind utilizarea substanțelor chimice”, subliniază Maria Cîrjă, amintind că dezvoltarea unui nou hibrid durează aproximativ șapte ani.
„Lucrăm la un hibrid de porumb rezistent la ciori. Fermierii îl vor avea în 2028”
Noile tehnologii genetice, precum CRISPR, ar putea scurta procesul de creare a hibrizilor, dar implementarea lor depinde de reglementările europene.
Până la schimbări legislative, compania pregătește inovații precum un repelent pentru ciori aplicat direct pe sămânță, estimat pentru lansare până în 2028, menit să reducă pierderile provocate de păsări.
Agricultura regenerativă, de la teorie, în câmp
Trecerea către practici agricole sustenabile este deja în curs. Corteva promovează agricultura regenerativă prin tehnologii precum starter-ele foliare și bacteriile fixatoare de azot. Un exemplu este produsul „Trisha”, care ajută plantele să extragă o parte din azot direct din atmosferă, reducând dependența de fertilizanți chimici.
„Fermierii români s-au adaptat legislației europene, chiar dacă uneori e dureroasă și își optimizează fermele pentru a rămâne competitivi”, a declarat, pentru „Agricultura în schimbare”, Maria Cîrjă.
