Aveiro este o bijuterie de oraș, aflat la 86 km distanță de Porto. Mare bucurie a fost sa-l descopăr și să-i străbat o zi întreagă, la pas, sau cu barca (moliceiros), străzile sale pitorești cu case viu colorate, ale căror fațade se oglindeau în apă.
Pentru că Aveiro este un oraș al apelor, fiind îmbrățișat de laguna Aveiro și străbătut de canale. Nu de altfel, orașul mai este supranumit și „Veneția Portugaliei”.
Scriitorul Jose Saramago a descris genial Ria de Aveiro, în cartea „Călătorie prin Portugalia”: „Aveiro este un corp viu, care leagă pământul de mare precum o inimă imensă”.
De fapt, Laguna Aveiro este elementul central al identității orașului. Ea definește ritmul orașului, umplându-l cu toate culorile tipice bărcilor „moliceiros”.
Aceste bărci erau folosite în trecut pentru a transporta algele marine, folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole. Astăzi, ele plimbă turiștii, făcând ocolul orașului.
Evident că nu puteam pleca din Aveiro fără să merg și la piața de pește: nu am cumpărat nimic, doar am vrut să simt spiritul locului, mirosurile ofrandelor oceanului și viața obișnuită a localnicilor.
Pentru că piața face parte din identitatea orașului, iar legătura cu pescuitul și cu gastronomia de coastă se reflectă în produsele comercializate aici.
Cum am intrat în piața de pește din Aveiro, de departe, m-au surprins prețurile produselor, afișate la vedere: de la 2,50 euro la 6 euro kilogramul pentru anumite sortimente de pește și 13 euro pentru un kilogram de !
Aici am văzut însă și o mulțime de anghile (țipari), mari, ca niște șerpi, ce se mișcau prin tăvile în care erau expuși, la un preț de 27 euro kilogramul, dar și bibani de mare (robalo, în portugheză) cu un preț de 22 euro!
În Portugalia, peștele are un loc bine stabilit în bucătăria tradițională. Sardinele sunt nelipsite de pe grătare, ba chiar au și un supermarket numai al lor, macroul este apreciat pentru gustul său intens, iar dorada și bibanul de mare sunt adesea pregătite simplu, cu ulei de măsline, usturoi și lămâie. Merluciul completează lista speciilor folosite în numeroase rețete.
Aici, caracatița costă mai mult decât sortimentele de pește, comercializate la tariful de 2,5 – 6 euro, dar toate produsele sunt mult mai ieftine, comparativ cu România, unde peștele și fructele de mare au devenit produse de lux.
Oferta diferă în funcție de sezon și de capturile disponibile, iar piețele pot pune la dispoziția cumpărătorilor și creveți, scoici sau alte fructe de mare. Fiecare produs spune, în felul său, povestea unei gastronomii construite în jurul mării.
La 13 euro kilogramul, caracatița este unul dintre produsele care îmi atrage imediat atenția: unele sunt mai mici, altele, mai mari, cu tentacule solide, dar toate extraordinar de proaspete.
În gastronomia portugheză, caracatița (polvo) este mult mai mult decât o specialitate pentru turiști.
Unul dintre preparatele emblematice este „polvo à lagareiro”, în care caracatița este servită, de regulă, alături de cartofi copți, usturoi și ulei de măsline. Ingredientele sunt simple, însă rezultatul pune în valoare gustul produsului marin și tradiția culinară locală. Este ex-ce-len-tă!
Bibanul de mare (robalo, în portugheză) este și el la loc de cinste în gastronomia portugheză: se prepară de obicei întreg, la grătar sau la cuptor, cu ulei de măsline, usturoi, lămâie și ierburi aromatice.
Dincolo de canalele pitorești și de traseele turistice, piața de pește oferă o imagine mai puțin festivă, dar importantă, a orașului Aveiro. Aici își fac cumpărăturile obișnuite localnicii și tot de aici, produsele ajung în bucătăriile marilor restaurante. Unde, ce să vedeți, o porție imensă de caracatiță cu cartofi copți, „polvo à lagareiro”, nu costă mai mult de 22-25 de euro!
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți