Sursa foto: G4Food
Somatizarea emoțiilor și mâncatul emoțional au fost temele discutate de psihologul clinician și psihoterapeut Cristina Bragarencu în cel mai recent episod al podcastului „Fântâna de Sănătate”, o producție G4Food, moderată de nutriționistul Tania Fântână.
Potrivit specialistului, emoțiile negative reprimate pot rămâne în corp și, netratate, se transformă în afecțiuni reale. „Această somatizare a emoțiilor înseamnă emoții nerezolvate care se localizează undeva în corp și, pe termen lung, aduc simptome reale de boală. Cauza nu este una medicală, ci una emoțională”, a explicat Cristina Bragarencu, oferind exemple precum durerile de stomac, afecțiuni autoimune sau chiar ulcer.
„De multe ori, mâncatul compulsiv vine dintr-o teamă de abandon”
Psihologul a atras atenția că relațiile din familie și mediul de muncă sunt cele mai frecvente contexte în care se acumulează tensiuni emoționale. „Dacă ambele medii devin toxice, corpul ajunge să cedeze și să dezvolte boli cronice”, a subliniat ea.
În ceea ce privește mâncatul emoțional, Cristina Bragarencu a explicat că acesta este strâns legat de modul în care am fost crescuți. Micile recompense oferite copiilor sub formă de dulciuri atunci când plâng sau trec printr-o supărare îi învață că mâncarea este soluția pentru gestionarea emoțiilor negative. „De multe ori, mâncatul compulsiv vine dintr-o teamă de abandon. Copilul asociază plăcerea alimentului cu depășirea tristeții și duce acest tipar în viața de adult”, a punctat psihologul.
Ea a atras atenția și asupra faptului că pandemia a amplificat aceste comportamente, mulți adulți orientându-se către mâncare sau shopping compulsiv pentru a gestiona izolarea și anxietatea.
Cristina Bragarencu a recomandat apelarea la psihoterapie pentru a identifica rădăcina problemelor emoționale și a învăța strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor: „Putem să recunoaștem semnalele corpului și să alegem activități care să ne elibereze tensiunea – sport, natură, conversații cu cei dragi – în loc să ne refugiem în mâncare”.
