O criză agricolă și sanitară se profilează în Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din Uniunea Europeană, din cauza unui nou val devastator de gripă aviară. În primele luni ale anului 2025, peste 11,5 milioane de păsări au fost sacrificate în această țară, în încercarea de a opri răspândirea virusului. Situația scoate la iveală limitele unui sistem industrial hiper-eficient, dar fragil, bazat pe viteză și profit, nu pe reziliență, notează Politico.
Pe câmpiile din centrul Poloniei, halele de păsări se întind una lângă alta. Milioane de pui de carne — crescuți în medii artificiale, în lumină continuă și cu o viteză de creștere record — sunt sacrificați în abatoare industriale, iar carnea lor ia drumul exportului către Germania, Marea Britanie și Arabia Saudită. Polonia produce aproape unul din cinci pui din UE și este responsabilă pentru o treime din exporturile de carne de pasăre din blocul comunitar.
Succesul industriei avicole poloneze a fost impulsionat de integrarea verticală: companiile mari controlează tot lanțul, de la ferme și hrănire până la sacrificare și export. Dar această eficiență are și reversul medaliei: vulnerabilitatea biologică. Conform medicului veterinar-șef al Poloniei, Krzysztof Jażdżewski, fermele „construite unele peste altele” favorizează răspândirea rapidă a virusului. „Avem o problemă cu personalul de teren”, a recunoscut el, referindu-se la lipsa inspectorilor veterinari calificați.
Comisia Europeană cere acțiuni clare
În aprilie, Comisia Europeană a cerut Poloniei extinderea zonelor de protecție și întărirea regulilor de biosecuritate, după ce această țară a înregistrat aproape 80 din cele 200 de focare de gripă aviară confirmate în UE în 2025. Bruxelles-ul a avertizat că răspunsul inițial al Poloniei risca să compromită piața internă europeană. Sub presiunea Varșoviei, Comisia a renunțat la cele mai dure propuneri, dar a solicitat un „plan de acțiune” care va fi monitorizat atent.
„Nu este vorba despre Polonia fără Polonia”, a declarat Eva Hrnčířová, purtător de cuvânt al Comisiei pentru siguranța alimentelor. „Scopul este de a crea protecție, nu restricție”.
Însă planul a venit, de fapt, din industrie. Ministrul Agriculturii, Czesław Siekierski, a explicat într-un interviu radio că măsurile propuse — cum ar fi zonele de carantină și limitarea introducerii de noi loturi de păsări, dar fără oprirea producției sau a exporturilor — au fost inițiate de producători. „Aceasta a fost o propunere a producătorilor”, a spus Siekierski. „Și a fost transmisă la Bruxelles ca poziție oficială”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Tot el a recunoscut: „Problema gripei aviare în Polonia nu poate fi rezolvată fără a suporta unele costuri — dar ceea ce contează este găsirea unor soluții sistemice”.
Risc epidemiologic și etic tot mai mare
Majoritatea păsărilor sacrificate nu sunt bolnave. Dar într-un sistem industrial în care o singură infecție poate duce la sacrificarea a sute de mii de păsări dintr-o hală, logica este simplă: se elimină totul pentru a opri virusul. Iar uneori, nici măsurile stricte nu sunt suficiente. Un epidemiolog afiliat statului a declarat anonim că „atunci când un virus ca acesta ajunge într-o regiune cu o densitate mare de ferme, e ca și cum ai arunca o scânteie într-un butoi cu pulbere”.
Problema este structurală, spun specialiștii. „Dacă virusul ajunge în aceste sisteme dense, se răspândește rapid”, avertizează Lars Erik Larsen, virolog danez de la Universitatea din Copenhaga. Nici vaccinarea nu este o soluție completă, deoarece, chiar dacă reduce simptomele, nu oprește neapărat transmiterea virusului.
Industria respinge criticile
Consiliul Național al Aviculturii din Polonia a transmis că păsările sălbatice sunt principalul vector al infecției, nu densitatea fermelor, și că fermele mari sunt cele mai bine echipate să respecte normele de biosecuritate. Grupul european AVEC a susținut o poziție similară, menționând că păsările crescute în interior sunt mai protejate de contactul cu fauna sălbatică.
„Nu putem accepta ca producători iresponsabili să expună repetat întregul sector avicol la pierderi”, a declarat Paweł Podstawka, președintele Federației Poloneze a Crescătorilor de Păsări și Producătorilor de Ouă. El a pledat pentru introducerea unei licențe pentru profesia de crescător de păsări. „Dacă nu ne îmbunătățim, nu va mai exista indulgență data viitoare”.
Miza geopolitică a cărnii de pui
Carnea de pui a fost promovată ca o alternativă la carnea de vită, care este mai poluantă. Puiul generează cu până la 90% mai puține emisii de CO₂ pe kilogram de proteină, consumă mai puțină apă și mai puțin teren. Banca Mondială îl promovează ca aliment „prietenos cu clima”. Dar beneficiile vin cu costuri ascunse: sacrificarea puilor masculi inutili, suferințe cronice ale raselor hiperselectate, riscul rezistenței la antibiotice.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU avertizează acum asupra „impactului grav” pe care l-ar putea avea mutațiile virusului H5N1 asupra securității alimentare și sănătății publice.
„Aceasta este mai mult decât o criză agricolă”, a spus în martie Beth Bechdol, director general adjunct al FAO. „Răspândirea necontrolată a gripei aviare și a altor boli zoonotice (boală care se poate transmite între animale și oamenire – n.red.) prezintă riscuri serioase pentru sănătatea globală, pentru stabilitatea economică — așa cum am văzut cu Ebola și alte pandemii umane”.
Un raport final al misiunii veterinare europene care a vizitat Polonia în aprilie este așteptat în săptămânile următoare. Dacă Bruxelles-ul va considera că planul nu este aplicat eficient, ar putea impune noi restricții asupra exporturilor — lovind în „nava amiral a agriculturii poloneze”, așa cum a numit-o chiar ministrul Siekierski.