UPDATE / Guvernul grec a dizolvat agenția responsabilă cu plata subvențiilor agricole din fonduri UE, după ce inițial îl înlăturase doar pe directorul acesteia / Nikos Salatas refuzase să coopereze cu EPPO în ancheta „pășunilor fictive” din Creta

Guvernul grec a închis agenţia responsabilă cu plata subvenţiilor agricole din fonduri UE (OPEKEPE) din cauza scandalurilor repetate şi a cazurilor de fraudă, potrivit unei decizii anunţate marţi, transmite miercuri dpa, transmite Agerpres.

Măsura survine după ce Parchetul european (EPPO) a întreprins percheziţii săptămâna trecută în cadrul unei anchete referitoare la o presupusă schemă organizată de fraudare şi de corupţie implicând funcţionari ai agenţiei.

Procurorul general european Laura Kovesi denunțase anterior „atacurile” primite de colegii săi din partea membrilor Agenției de Plăți și Control al Ajutoarelor Comunitare de Orientare și Garanții (OPEKEPE), care se ocupă de gestionarea subvențiilor pentru agricultură în Grecia, și a salutat decizia guvernului grec de a-l înlătura pe Nikos Salatas de la conducerea Agenției întrucât nu a cooperat cu Parchetul European. Totodată procurorul european își declară hotărârea de a continua ancheta privind OPEKEPE, potrivit Rador Radio România.

„Salut reacția autorităților elene față de evoluțiile recente din cazul OPEKEPE, o reacție care a avut ca scop menținerea unei cooperări eficiente cu Parchetul European”, a declarat Laura Kovesi pentru Politico. „Aș dori să asigur publicul larg că Parchetul European își va continua activitatea cu grijă și imparțialitate pentru a descoperi adevărul, indiferent de atacurile și intimidările la adresa membrilor săi. Cred că scopul acestor acțiuni a fost de a distrage atenția publicului larg de la ceea ce este cu adevărat în joc în acest caz: A existat fraudă organizată și corupție cu subvenții agricole, da sau nu?”.

Castelul de hârtie al subvențiilor agricole în Grecia – Percheziție cu incidente realizată de Parchetul European cu privire la „pășunile fictive”, Grecia riscă sancțiuni serioase

Grecia se confruntă cu amenințarea unui scurtcircuit în plățile legate de ajutoarele comunitare pentru agricultură, din cauza anchetei de corupție efectuate de Parchetul European asupra Agenției Elene pentru Plăți și Control al Ajutoarelor Comunitare de Orientare și Garanție (OPEKEPE), precum și din cauza refuzului agenției de a coopera cu autoritățile europene, conform acuzațiilor.

Parchetul European (EPPO) investighează zeci de cazuri în care oamenii au primit fonduri europene pentru pășuni pe care, în realitate, nu le dețineau sau nu le aveau în arendă sau pentru lucrări agricole pe care nu le-au efectuat niciodată, privând astfel fermierii reali de banii la care aveau dreptul. Volumul cazurilor este uriaș, ceea ce indică un scandal de corupție generalizat, iar modul în care a fost pusă la cale frauda este în curs de investigare.

Cea mai recentă acțiune, marcată de incidente, din cadrul acestui scandal a avut loc săptămâna trecută, și anume percheziția realizată de procurorii europeni, însoțiți de poliție, la sediul OPEKEPE. A urmat un schimb fără precedent de acuzații publice între agenția greacă și EPPO, care a dus la demisia președintelui OPEKEPE, Nikos Salatas, al șaselea președinte din ultimii cinci ani, care la momentul demiterii nu împlinise nici măcar patru luni în funcție.

Filmul percheziției

Luni, 19 mai, la ora 9:30, doi procurori ai EPPO, însoțiți de 20 de ofițeri de poliție din cadrul departamentului „Anticorupție”, au percheziționat sediul agenției pentru a aduna probe în cadrul anchetei lor. A fost prima dată când procurorii europeni au descins la o agenție de stat din Grecia. Orele treceau și echipa nu mai pleca din clădire, fiind deja date publicității primele apeluri din partea EPPO prin care cerea agenției să coopereze.

Purtătorul de cuvânt al EPPO, Tine Hollevoet, care a vorbit pentru Kathimerini, îl acuză pe președintele OPEKEPE, Nikos Salatas, de acțiuni de tergiversare a anchetei. Întâmplător, în acea zi de luni, consilierii tehnici ai agenției nu se aflau la birou, iar angajații prezenți le-au spus procurorilor și polițiștilor că nu aveau cum să le furnizeze informațiile solicitate, relatează Hollevoet. Orele treceau, dar ancheta nu înregistra niciun progres, așa că, potrivit relatării lui Hollevoet, undeva după-amiaza târziu, procurorii le-au cerut angajaților agenției să semneze declarații pe proprie răspundere prin care să ateste că, într-adevăr, nu le pot furniza informațiile solicitate. Angajații au refuzat să semneze, așa că procurorii s-au adresat președintelui. Salatas avea de ales fie să semneze declarația pe proprie răspundere, fie să fie arestat pentru obstrucționarea justiției. În cele din urmă, după această evoluție, după cum relatează purtătorul de cuvânt al EPPO, anchetatorii au reușit să adune toate datele pe care le căutau.

În timp ce toată această confruntare se desfășura în interiorul clădirii OPEKEPE, agenția a emis un comunicat în care preciza că „noua conducere a agenției a cooperat pe deplin cu autoritățile de control și cu procuratura. În conformitate cu principiile transparenței, legalității și bunei administrări, aceasta a furnizat toate informațiile solicitate, contribuind astfel la buna desfășurare a controlului”. Ancheta a fost finalizată în cele din urmă la aproape 20 de ore după ce echipa a intrat în clădire, la ora 4 dimineața, marți, 20 mai. Câteva ore mai târziu, EPPO a emis un comunicat deosebit de dur, acuzând lipsa de cooperare din partea agenției și menționând în același timp că practicile ilegale investigate „este posibil să fi fost organizate într-un mod sistematic cu participarea membrilor consiliului de administrație și a angajaților OPEKEPE”.

OPEKEPE a revenit cu un nou comunicat, negând acuzațiile și solicitând în același timp ca EPPO să spună numele angajaților care i-au obstrucționat activitatea. Joi, într-un alt comunicat, agenția a atacat Parchetul European, cerându-i să își retragă acuzațiile în termen de 48 de ore, altfel organizația se va adresa instanțelor pentru a-și restabili reputația. În comunicat, era indicat ca responsabil de situația creată procurorul european N. Paschalis. Paschalis conduce, într-adevăr, biroul EPPO de la Atena, dar nu s-a aflat la sediul OPEKEPE în ziua în care a avut loc percheziția.

Câteva ore mai târziu, s-a scurs în presă decizia Ministerului Dezvoltării Agricole de la Atena de a-l demite pe șeful OPEKEPE, N. Salatas. Acesta însă și-a aranjat o apariție televizată vineri dimineață, unde a declarat că nu demisionează pentru că luptă pentru prestigiul și credibilitatea agenției, fiind emis și un nou comunicat al agenției care relua „ultimatumul” dat Parchetului European de a-și retrage acuzațiile. A urmat apoi intervenția ministrului grec al agriculturii Kostas Tsiaras, care a anunțat și în mod oficial demiterea lui N. Salatas „din motive de interes public imperativ”. Astfel, mandatul lui Salatas care începuse nu mai devreme de sfârșitul lunii ianuarie s-a încheiat într-un mod exploziv.

Ce a confiscat EPPO?

Potrivit unor surse din cadrul Parchetului European, dar și de la Atena, procurorii EPPO au reușit în cele din urmă să confiște fișiere digitale stocate în baza de date și în cloud-ul agenției, precum și telefoane și hard diskuri. Mai exact, acestea conțin, potrivit unor surse de la Atena, date privind drepturile producătorilor, transferurile de drepturi asupra terenurilor de la un producător la altul, date legate de plăți de fonduri europene, precum și documentele justificative depuse de beneficiarii subvențiilor, pentru a verifica autenticitatea acestora (formulare E9, contracte, contracte de închiriere) pentru perioada cuprinsă între anii 2016 și 2023, astfel încât să se poată face o verificare comparativă.

Ce urmează?

Agenția, care se află deja sub supraveghere din septembrie 2024 pentru că nu respectă normele europene de funcționare, riscă să-și piardă acreditarea de la Comisia Europeană. În ceea ce privește progresul anchetei judiciare, sunt deja examinate de instanțele grecești, în prezența unui procuror european, cel puțin patru cazuri de utilizare abuzivă a fondurilor europene cu pășuni „fictive”. Însă, cu excepția unei condamnări la data de 4 octombrie pentru terenuri declarate în insula Kea de către producători din Creta, toate celelalte cazuri primesc în continuu amânări. Dar chiar și dacă se va solicita restituirea fondurilor obținute prin fraudă după eventuale condamnări judecătorești, este evident că acest proces va dura mulți ani. Audierea în două cazuri programate pentru săptămâna trecută a fost amânată – în unul din cazuri motivul fiind că avocatul apărării a declarat că are dureri de spate.

Modificările din 2017

În urma modificărilor legislației europene, aproximativ 12.000 de hectare din Grecia au fost incluse în categoria pășunilor – după ce anterior fuseseră clasificate drept suprafețe forestiere – și, prin urmare, sunt considerate eligibile pentru subvenții. Pentru ca terenurile să poată fi „valorificate” pentru primirea de subvenții, aceste suprafețe trebuiau corelate cu un anumit număr de animale. Mulți producători ajung să declare drept pășuni suprafețe care adesea se află departe de locul unde își au animalele. Astfel, fermieri din Creta afirmă că animalele lor pasc în regiunea Epir (regiune aflată la granița cu Albania n.trad.), în insula Naxos sau Florina (regiune situată la granița cu Macedonia de Nord n.trad.). Cererile nu sunt verificate de OPEKEPE, ceea ce ridică suspiciuni. Cei în cauză par să știe exact ce „pășuni” sunt libere pentru a fi declarate, ceea ce indică faptul că dețin informații privilegiate.

Sute de cazuri

În luna martie, Parchetul European a pus sub acuzare alte 100 de persoane suspectate de implicare în scandal. Pierderile asociate se ridică la 2,9 milioane de euro, dar suma ar constitui o mică parte din valoarea totală estimată a fondurilor risipite în acest fel. Conform unor informații, procurorii identificaseră încă dinainte de percheziția de la OPEKEPE peste 100 de beneficiari care ar fi putut fi implicați în scandal.

„Boom-ul” pășunilor

Subvențiile pentru Creta s-au triplat în mod miraculos în decurs de doi ani. Acestea sunt sume care provin din „rezerva națională”: O „pușculiță” care se creează anual prin reducerea subvențiilor pentru producătorii vechi, în scopul sprijinirii celor noi. „Rezerva” a crescut în principal datorită pășunilor incluse în sistemul de subvenții în 2017. În același timp, au apărut mulți fermieri noi, în special în Creta, care au revendicat drepturi de subvenție, declarând că dețin sau au luat în arendă pășuni în diverse zone ale Greciei, din insula Kea și până în Florina din Grecia continentală.