FOTO: Turnul Sfatului
Un studiu publicat în vara anului 2023 a adus la suprafață informații neobișnuite despre Vlad Țepeș. Descoperirile provin din analiza chimică a trei scrisori semnate de domnitor, păstrate în Arhivele Statului din Sibiu. Studiul a apărut în revista Analytical Chemistry și a prezentat concluzii care au atras atenția comunității științifice. Cercetătorii au sugerat că voievodul ar fi suferit de o boală rară care provoca lacrimi de sânge. Această ipoteză a provocat discuții intense, deoarece condiția este foarte puțin documentată în istorie. De asemenea, apar date care spun că orezul ar fi fost prezent mult mai devreme în Europa.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Turnul Sfatului a discutat cu Gleb Zilberstein, unul dintre specialiștii implicați în cercetare. El consideră că analiza poate fi extinsă. Aceasta ar putea aduce noi informații despre viața din Transilvania de acum cinci secole. Zilberstein susține că scrisorile nu oferă doar indicii despre starea de sănătate a lui Vlad Țepeș, ci și despre alimentația și comerțul din regiune.
Urme de orez, cu 150 de ani înainte de cultivare în Europa
Una dintre cele mai fascinante descoperiri se leagă de alimentație. Analiza arată că dieta lui Vlad Țepeș era în mare parte vegetariană, iar cercetătorii au identificat urme de orez pe documente. Acest detaliu contrazice datele istorice privind apariția orezului în Europa, care spun că prima cultivare oficială este consemnată în Italia, la aproximativ 150 de ani după perioada analizată de cercetători.
Zilberstein mai arată că Sibiu era un important centru comercial, unde mărfurile din Orient ajungeau mai repede decât în alte regiuni. El subliniază că orezul ar fi ajuns în Sibiu înainte de Italia, descoperire care modifică timeline-ul acceptat pentru introducerea acestei culturi pe continent.
Cercetătorii au identificat și alte produse vegetale pe scrisori. Aceste urme arată o diversitate alimentară neașteptată pentru secolul XV, care confirmă legături comerciale extinse între Sibiu și zonele orientale. Informațiile pot duce la reevaluarea rolului orașului în rețeaua de comerț europeană.
Urme ale bacteriei ciumei pe documente
Un alt rezultat important privește sănătatea populației din epocă. Echipa condusă de Zilberstein a descoperit urme ale bacteriei Yersinia pestis, agentul patogen al ciumei, descoperire care sugerează că epidemia ar fi ajuns în spațiul românesc mai devreme decât se credea.
Cercetătorul amintește de rutele comerciale controlate de negustorii genovezi, care au adus boala în Europa în 1347, după contactele cu Crimeea. Prezența bacteriei pe scrisori sugerează că și teritoriile românești ar fi fost expuse timpuriu la această boală. Iar rutele comerciale de la Marea Neagră ar fi putut facilita transmiterea bolii în zonă.
Rezultatele studiului oferă o nouă imagine asupra secolului XV în Transilvania și Țara Românească. Analiza scrisorilor lui Vlad Țepeș deschide un drum de cercetare neobișnuit. Iar documentele cercetate pot deveni o sursă de informații despre alimentație, sănătate și comerț. Cercetătorii cred că metodele chimice moderne vor aduce și alte date în anii următori. Scrisorile domnitorului pot deveni o arhivă biologică și istorică de mare valoare.
