FOTO: Freepik
Europa se confruntă cu o populație tot mai îmbătrânită și cu o creștere accentuată a bolilor cronice. Oficial, obiectivul Uniunii Europene este să își facă cetățenii mai sănătoși. În practică, ultimele decizii arată că menținerea marilor industrii de partea Bruxellesului rămâne o prioritate majoră. În pachetul de politici de sănătate adoptat în grabă înainte de Crăciun, câștigătorii evidenți sunt industria farmaceutică și sectorul alimentar. Ambele au obținut concesii importante. Unele cu impact direct asupra profiturilor viitoare, notează Politico.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Farmaceuticele primesc protecție suplimentară
Industria farmaceutică se temea că va pierde o parte din drepturile de monopol pentru medicamentele noi. Temerea nu s-a confirmat, dimpotrivă. Comisia Europeană a propus acordarea unui an suplimentar de protecție prin brevet pentru noile medicamente biotehnologice, unele dintre cele mai scumpe tratamente din lume. Decizia vine la scurt timp după actualizarea legislației farmaceutice europene, un proces negociat îndelung. Inițial, Comisia propusese reducerea perioadei de exclusivitate de la opt ani. Industria a făcut presiuni, iar în final, standardul a fost păstrat. Mai mult, a fost extins în anumite condiții.
„Legea Biotehnologiei reflectă priorități pe care le-am susținut intens pentru a menține Europa competitivă la nivel global în științele vieții”, a declarat pentru Politico Ognjenka Manojlovic, responsabil de politici publice la Sanofi. Ea a menționat accelerarea studiilor clinice, întărirea proprietății intelectuale și finanțarea ecosistemului biotech.
Costuri pentru sistemele publice de sănătate
Pentru asigurările publice de sănătate, decizia este greu de acceptat. Ele sunt cele care plătesc medicamentele. „Suntem nedumeriți de intențiile Comisiei”, a spus Yannis Natsis, directorul Platformei Europene a Asigurărilor Sociale. El avertizează că nota de plată va fi suportată de contribuabili.
Și industria medicamentelor generice reacționează dur. Potrivit organizației Medicines for Europe, fiecare an de întârziere a concurenței pentru primele trei medicamente biologice ar costa statele europene 7,7 miliarde de euro. „O protecție mai lungă va avea un impact dramatic asupra bugetelor de sănătate și va întârzia accesul pacienților la medicamente esențiale”, a declarat Adrian van den Hoven, directorul organizației.
În mod normal, astfel de măsuri sunt însoțite de studii de impact. De data aceasta, Comisia nu a publicat unul, invocând lipsa de timp.
Misiunea personală a comisarului Várhelyi
Comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, nu și-a ascuns sprijinul pentru industrie. De la preluarea mandatului, la finalul lui 2024, el a promovat constant ideea competitivității.
Extinderea cu 12 luni a protecției prin brevet este piesa centrală a noii Legi a Biotehnologiei. Actul legislativ a fost împărțit în două, pentru ca partea farmaceutică să fie adoptată înainte de final de an. Pentru Várhelyi, revitalizarea industriei biotech europene a devenit o misiune personală. El avertizează că Europa riscă să fie depășită de Statele Unite și China. „Nu este timp de pierdut”, a repetat comisarul în mai multe rânduri. Industria știa ce urmează. Reprezentanții statelor membre, nu.
Alimentele ultraprocesate scapă, deocamdată
Dacă farmaceuticele au motive de satisfacție, sectorul alimentar a avut parte de „noroc”. O versiune inițială a Planului pentru Inimi Sănătoase prevedea taxe pentru alimentele ultraprocesate și pentru băuturile dulci alcoolizate. În forma finală, aceste măsuri au dispărut. Au fost înlocuite cu angajamente vagi de a „lucra în direcția” unor eventuale taxe. De asemenea, băuturile de tip alcopop au fost eliminate complet din discuție.
Organizațiile pentru protecția consumatorilor sunt dezamăgite, după cum a declarat Samuele Tonello, de la BEUC. El a subliniat urgența combaterii bolilor cardiovasculare.
Industria alimentară a reacționat moderat, deocamdată. Textul sugerează că băuturile răcoritoare ar putea fi prima țintă, dacă Bruxellesul va reveni asupra ideii de taxare. Alimentele ultraprocesate rămân, însă, în vizor.
Un echilibru fragil
Noile politici arată tensiunea permanentă dintre sănătatea publică și interesele economice. Europa vrea cetățeni mai sănătoși, dar, în același timp, nu își permite să piardă sprijinul industriilor-cheie. Rezultatul este un compromis fragil, care promite inovație și competitivitate, dar care riscă să amâne reformele dure, cu impact direct asupra sănătății populației.
