Microplasticele din alimente ar putea perturba microbiomul intestinal uman, arată un nou studiu / Cele mai mari schimbări apar în Bacillota, un grup esențial de bacterii digestive, deficiențe asociate cu depresia și boala colorectală

Probabil că ai auzit până acum că microplasticele sunt peste tot. Așa cum a mai scris Food & Wine, există o estimare care sugerează că mai mult de 170 de trilioane de particule de microplastic plutesc în prezent pe suprafața oceanului. Aceeași estimare arată că dacă vor continua să crească în același ritm, până în 2050, aceste particule de plastic ar putea cântări mai mult decât greutatea totală a tuturor peștilor.

Despre existența nano și microplasticelor există deja suficiente informații, însă se știe mai puțin despre modul în care acestea afectează corpul uman. Acum, un nou proiect de cercetare publicat în American Medical Journal, arată că acestea pot „altera microbiomul intestinal uman” și pot afecta sănătatea umană în moduri la care nu ne-am așteptat. Cercetătorii în domeniu și-au prezentat descoperirile, luna trecută, la UEG Week 2025, o conferință care reunește experți în sănătate digestivă din întreaga lume. Aceștia au arătat că microplasticele, nu doar alterează sănătatea intestinală, ci afectează și sănătatea noastră generală în moduri care „seamănă cu tiparele legate de depresie și cancer colorectal”.

Pentru a ajunge la această concluzie, echipa a examinat probe de scaun de la cinci voluntari sănătoși. Acestea au fost apoi folosite pentru a cultiva culturi de microbiom intestinal. Au expus apoi probele la concentrații de cinci microplastice comune. Polistirenul, polipropilenul, polietilena cu densitate scăzută, polimetilmetacrilatul și polietilena tereftalat reflectă nivelurile estimate de expunere umană. Unele probe au fost expuse la doze mai mari, pentru a vedea dacă există efecte dependente de doză asupra sănătății intestinale umane.

Modificări metabolice alarmante

Echipa a explicat că culturile tratate cu microplastice au devenit mai acide. Acest lucru indică schimbări în „metabolismul microbian”, iar cele mai notabile modificări apar în filumul Bacillota. Acesta este „un grup critic de bacterii pentru digestie și sănătatea intestinală”, după cum mai spun cercetătorii. Aceștia au observat, de asemenea, alterări ale altor metaboliți bacterieni, care sunt substanțe chimice produse de bacterii. Cercetătorii au indicat modele „asociate cu depresia și cancerul colorectal, ridicând îngrijorări cu privire la riscurile pentru sănătate pe termen lung din cauza expunerii la microplastice.”

„Microplasticele sunt peste tot – în apa îmbuteliată, fructele de mare, sarea de masă și chiar în aerul pe care îl respirăm”, a declarat Christian Pacher-Deutsch, autorul principal al studiului. „Descoperirile noastre arată că acestea pot într-adevăr să afecteze microbiomul intestinal. Deși nu putem face încă afirmații ferme despre sănătate, reducerea expunerii, oriunde este posibil, este o măsură de precauție sensibilă”, a mai spus el.

Cercetările ce privesc modul în care ne afectează sănătatea aceste nani și microplastice sunt în plină desfășurare. Majoritatea experților sunt de acord cu faptul că este foarte probabil ca acestea să fie dăunătoare pentru sănătatea noastră. Dr. Don Thushara Galbadage, profesor asociat la Texas Christian University, a explicat anterior pentru Food & Wine că particulele mai mici din gama nanoplasticelor „pot traversa barierele intestinale și au fost detectate în țesuturile și fluidele umane.” El a citat un studiu care a găsit micro și nanoplastice în plăcile arterelor carotide. Acestea sunt legate de un risc mai mare de probleme cardiovasculare majore, ca un semnal de alarmă major.

Nanoplastice, găsite chiar și în creier

Sasha Adkins, lector senior în științele sănătății mediului la University of Massachusetts Amherst, a menționat, de asemenea, că se concentrează în special pe microplastice și microbiomul intestinal. „Pare din mai multe linii de cercetare că, cu cât mai mult plastic avem în intestin, cu atât este mai probabil să dezvoltăm boala inflamatorie intestinală”, a spus ea.

Adkins a precizat că multe microplastice „sunt excretate în urină, fecale și laptele matern”. Cu toate acestea, spune el, „rămâne suficient încât cercetătorii găsesc cantități îngrijorătoare care se acumulează în plămâni, în creier și, de altfel, oriunde verifică.”

Studiul reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea impactului microplasticelor asupra sănătății umane. Deși cercetările sunt încă în faza incipientă, dovezile se acumulează că aceste particule minuscule pot avea efecte profunde asupra sistemului nostru digestiv și a sănătății generale. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismele prin care microplasticele afectează corpul uman și pentru a dezvolta strategii de reducere a expunerii.