Mese îmbelșugate, coșuri de gunoi pline. O treime din alimentele cumpărate de ieșeni ajung la ghenă / Psiholog: „Există persoane care au experimentat lipsuri semnificative în copilărie și încearcă acum să compenseze aceste deficiențe printr-un consum excesiv” 

primarii deseuri

Sărbătorile de iarnă aduc bucurie și reuniuni familiale, dar ascund și o realitate alarmantă: o treime din alimentele produse și achiziționate ajung la gunoi, inclusiv în Iași. Deși cantitatea de deșeuri alimentare colectată în sezonul festiv a scăzut față de anul trecut, fenomenul rămâne semnificativ, atrăgând atenția autorităților și specialiștilor, scrie Ziarul de Iași.

Risipa alimentară după sărbători: cifre îngrijorătoare

Potrivit Salubris SA Iași, între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, în municipiu s-au colectat aproximativ 360 de tone de deșeuri alimentare, reprezentând între 8-9% din cantitatea totală de deșeuri. Aceasta reprezintă o scădere față de aceeași perioadă din 2023-2024, când s-au înregistrat peste 400 de tone. Totuși, cantitatea rămâne semnificativă.

„Deși prețurile alimentelor au crescut considerabil, risipa acestora rămâne o problemă importantă, atât la nivel național, cât și în municipiul Iași. Potrivit Comisiei Europene, în Uniunea Europeană se generează anual aproximativ 90 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 180 de kilograme pe persoană. O mare parte din aceste alimente fiind încă potrivite pentru consumul uman”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general al Salubris SA Iași.

De ce aruncăm atât de mult?

Psihologul Irina Mitrea, de la Institutul de Psihiatrie „Socola“, explică acest comportament prin presiunea socială și dorința de a demonstra prosperitate. „Există persoane care au experimentat lipsuri semnificative în copilărie și încearcă acum să compenseze aceste deficiențe printr-un consum excesiv. Pe de altă parte, pentru alții, comportamentul este influențat de un tipar învățat conform căruia iubirea și afecțiunea se exprimă prin oferirea de bunuri materiale. Cum mâncarea este unul dintre cele mai accesibile astfel de bunuri, acești oameni aleg să cumpere cantități mari de alimente, în loc să își manifeste afecțiunea prin alte forme de conectare emoțională cu membrii familiei”, a precizat aceasta.

Soluții pentru reducerea risipei alimentare

În România, legislația actualizată în 2024 prin Legea 49/2024 include măsuri pentru reducerea risipei alimentare, precum vânzarea produselor aproape expirate la preț redus, redistribuirea gratuită a alimentelor sau transformarea lor în compost ori biogaz.

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


Directorul Salubris Iași promovează principiile „Redu-Refolosește-Reciclează” și subliniază importanța educației pentru prevenirea risipei. Reprezentanții companiei recomandă:

Impactul global al risipei alimentare

Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o treime din alimentele produse la nivel global ajung la gunoi, iar Uniunea Europeană își propune reducerea la jumătate a risipei alimentare până în 2030. În contextul în care milioane de persoane din UE nu își permit o masă de calitate la fiecare două zile, fenomenul risipei devine o problemă morală și ecologică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *