FOTO: Dreamstime/ Natpol Rodbang
Într-o societate în care îmbătrânirea populației este o realitate tot mai vizibilă, iar inegalitățile economice afectează accesul la hrană sănătoasă, nevoia de programe alimentare cu acoperire națională este stringentă. Astfel de inițiative nu doar că ar reduce riscul de malnutriție și boli cronice în rândul persoanelor vulnerabile, dar ar contribui și la menținerea sănătății cognitive în rândul vârstnicilor, după modelul american SNAP (Supplemental Nutritional Assistance Program). Sprijinirea accesului la alimente bogate în nutrienți – precum legume proaspete, pește sau lactate – ar însemna o investiție reală în prevenție, reducând pe termen lung costurile din sistemul public de sănătate. Mai mult, un astfel de program ar crește autonomia și calitatea vieții pentru mii de vârstnici, în special în mediul rural sau în zonele afectate de sărăcie extremă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un nou studiu prezentat la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer din Toronto sugerează că beneficiile alimentare, precum programul SNAP din SUA, sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent în rândul adulților în vârstă.
Trei ani în plus de sănătate mentală
Studiul realizat de cercetători de la Universitatea din Georgia a urmărit peste 2.000 de persoane de peste 50 de ani, timp de un deceniu. Aproximativ jumătate dintre aceștia erau beneficiari ai programului SNAP, iar cealaltă jumătate, deși eligibili, nu participau în program.
Rezultatele au fost clare, arată CNN. Persoanele înscrise în SNAP au avut o rată mai lentă de declin cognitiv, echivalentă cu păstrarea a până la trei ani suplimentari de sănătate mintală. Declinul funcției cognitive globale a fost cu 0,10 puncte mai lent pe an pentru participanți comparativ cu cei care nu beneficiau de program. Pe o perioadă de zece ani, acest avantaj acumulat poate însemna întârzierea instalării unei forme ușoare de deteriorare cognitivă cu până la un deceniu.
„Ne așteptam ca SNAP să aibă un efect protector, dar ne-a surprins persistența acestui efect pe termen lung”, a declarat Linlin Da, autoarea principală a studiului.
Nutriția și prevenirea demenței
Studiul a evidențiat și faptul că, în rândul adulților de culoare și al celor hispanici, declinul cognitiv a fost ușor mai accelerat decât în rândul adulților albi. Totuși, beneficiile SNAP s-au dovedit mai pronunțate în cazul participanților albi.
Specialiștii explică aceste rezultate prin importanța unei alimentații echilibrate, bogate în nutrienți esențiali pentru sănătatea creierului. Dr. Richard Isaacson, neurolog specializat în prevenția bolii Alzheimer, subliniază că un aport adecvat de acizi grași Omega-3 – regăsiți în pești precum somonul, macroul sau păstrăvul – poate reduce riscul de declin cognitiv.
„O dietă echilibrată poate neutraliza o mare parte din factorii de risc pentru deteriorarea cognitivă”, a afirmat Isaacson. Acesta consideră că dieta mediteraneană este modelul alimentar cu cele mai solide dovezi științifice în privința protejării funcțiilor cognitive. Dar alimentele sănătoase sunt adesea costisitoare – motiv pentru care programele de sprijin alimentar pot juca un rol crucial.
Mai mult decât hrană: autonomie și prevenție
Dr. Shae Datta, neurolog la NYU Langone Health, a declarat că accesul la hrană nutritivă poate însemna pentru un vârstnic nu doar o minte mai ageră, ci și o capacitate sporită de a rămâne independent. Deși studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate directă, el oferă suficiente indicii pentru ca politicile publice să includă accesul la hrană ca o componentă a strategiilor de prevenție în sănătate mintală.
„Nu poți mânca o singură afină și să previi Alzheimerul. E nevoie de alimentație sănătoasă, exercițiu regulat, controale medicale și gestionarea riscurilor cardiovasculare”, a conchis Isaacson.
În România, programele alimentare cu caracter social există, dar sunt limitate ca acoperire și impact comparativ cu modele precum SNAP din Statele Unite. Existența unor inițiative precum „Programul pentru școli al României” (care oferă fructe, legume, lapte și produse de panificație elevilor) sau ajutoarele alimentare din fonduri europene pentru persoane defavorizate sunt pași importanți, însă nu există un program național complex, dedicat în mod special susținerii alimentației sănătoase la vârstnici sau la persoanele cu venituri mici, pe termen lung.
