Sursa foto: Pexels
Potrivit unui studiu recent, efectuat pe puii de șobolan, dieta ketogenică ar asigura protecție în fața problemelor mentale și comportamentale cauzate de stresul prenatal, precizează sciencedaily.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În urma studiului, cercetătorii au observat, potrivit Colegiul European de Neuropsihofarmacologie, că puii de șobolan cărora li s-a administrat o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați – ketogenică – pare să fi beneficiat de o anumită protecție în dezvoltarea creierului și de o sociabilitate mai crescută. Cercetătorii cred că acest lucru ar putea deschide calea pentru intervenții dietetice timpurii în prevenirea tulburărilor afective și sociale, deși sunt necesare încă studii pe oameni.
Dieta ketogenică protejează creierele aflate în dezvoltare?
O dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați – precum cea ketogenică – ar putea proteja creierele în dezvoltare de urmele persistente ale stresului prenatal.
Cercetătorii au demonstrat că șobolanii tineri hrăniți cu o dietă ketogenică – o dietă bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați – sunt protejați de efectele de durată ale stresului prenatal. Această cercetare, care necesită confirmare la oameni, a fost prezentată la conferința ECNP din Amsterdam.
Un număr mare de studii a arătat că dacă mamele experimentează stres în timpul sarcinii, urmașii pot suferi de afecțiuni psihologice și de dezvoltare pe termen lung.
Dieta ketogenică poate contracara efectele de durată ale stresului din uter?
Acum, un grup de cercetători italieni a arătat că modificările biologice induse de dieta ketogenică pot ajuta la contracararea efectelor de durată ale stresului din uter.
Șobolanii gestanți au fost supuși stresului în ultima săptămână înainte de naștere. Puii au fost înțărcați la 21 de zile după naștere și repartizați fie pe o dietă standard (de control), fie pe o dietă ketogenică. La vârsta de 42 de zile, animalele tinere au fost testate pentru o varietate de deficite induse de stres, cum ar fi sociabilitatea scăzută sau lipsa de interes față de mediul înconjurător (anedonie). Animalele care au primit dieta ketogenică au prezentat unele diferențe notabile față de grupul de control, cum ar fi perioade mai lungi de toaletare (îngrijire) și o sociabilitate mai mare.
Cercetătorii au constatat că, atunci când erau hrăniți cu o dietă normală, 50% dintre șobolanii născuți din mame stresate au dezvoltat probleme legate de stres mai târziu în viață. Însă, în cazul celor hrăniți cu dietă ketogenică, doar 22% dintre masculi și 12% dintre femele au dezvoltat astfel de probleme.
Se știe că dieta ketogenică induce o varietate de schimbări biologice, cum ar fi îmbunătățirea eficienței mitocondriale și modificarea echilibrului hormonal.
Cercetătoarea principală din acest studiu, dr. Alessia Marchesin de la Universitatea din Milano, a declarat: “Am descoperit că hrănirea șobolanilor tineri cu o dietă ketogenică – bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați – imediat după înțărcare, i-a protejat aproape complet de efectele de durată ale stresului experimentat înainte de naștere. Dieta pare să fi acționat ca un scut pentru creierele lor în dezvoltare, prevenind astfel apariția problemelor sociale și motivaționale.
Acest lucru este important pentru că sugerează o metodă simplă de a preveni apariția tulburărilor afective și sociale care își au adesea originea în traumele din copilărie. În loc să așteptăm apariția simptomelor și să le tratăm cu medicamente – care adesea au efecte secundare – am putea într-o zi să valorificăm proprietățile terapeutice ale intervențiilor alimentare timpurii, pentru a preveni manifestarea unor condiții patologice în toată regula. Mai mult, am descoperit că masculii și femelele au beneficiat pe căi biologice diferite – masculii prin reducerea inflamației, femelele prin creșterea apărării antioxidante – sugerând că astfel de intervenții dietetice ar putea fi personalizate și rafinate.”
Animalele aflate pe dietă ketogenică au crescut mai lent decât celelalte
„Sunt câteva aspecte de menționat. Animalele aflate pe dieta ketogenică au crescut mai lent decât cele de control, așa că este posibil ca aportul caloric redus să fie asociat cu beneficiile ulterioare pentru sănătatea mintală. De asemenea, vedem diferențe specifice pe sexe, care trebuie înțelese mai bine înainte de a aplica aceste rezultate la oameni”, spune dr. Alessia Marchesin.
Comentând studiul, dr. Aniko Korosi, profesor asociat la Universitatea din Amsterdam, spune: “Această lucrare contribuie frumos la domeniul în plină dezvoltare al Psihiatriei Nutriționale. Rolul nutriției în modularea sănătății mintale atrage tot mai multă atenție și potențialul său este din ce în ce mai apreciat. Totuși, în domeniu rămân întrebări importante: care nutrient, când și pentru cine este eficient în influențarea sănătății mintale? Studiul prezentat arată într-un mod interesant că riscurile comportamentale induse de stresul prenatal pot fi modulate printr-o dietă ketogenică administrată după înțărcare. Va fi interesant de explorat în continuare care sunt procesele biologice implicate în aceste efecte benefice și dacă ele sunt sau nu specifice sexului.”
