În această perioadă a sezonului agricol, fermierii se confruntă cu o dilemă crucială: mai are sens aplicarea tratamentelor chimice împotriva dăunătorilor care afectează silicvele rapiței? Conform specialiștilor, eficiența acestor intervenții este limitată, iar decizia de a le efectua trebuie luată cu discernământ, potrivit Farmer.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Printre cei mai problematici dăunători ai rapiței se numără gândacul silicvelor (Ceutorhynchus assimilis) și musculița verzei (Dasineura brassicae). Larvele acestora se dezvoltă în interiorul silicvelor (fructele specifice, asemănătoare cu păstaia), distrugând semințele și provocând deformarea și deschiderea prematură a acestora. Infestarea poate duce la pierderi semnificative de producție și la scăderea calității recoltei.
Eficiența limitată în stadiul avansat al culturii
Aplicarea tratamentelor chimice în această etapă avansată a dezvoltării rapiței este adesea ineficientă. Larvele protejate în interiorul silicvelor sunt greu accesibile pentru insecticidele de contact. În plus, multe dintre substanțele active disponibile au o durată scurtă de acțiune. Acestea pot afecta polenizatorii, ceea ce impune restricții privind momentul aplicării. Astfel, intervențiile trebuie planificate cu atenție, ținând cont de stadiul de dezvoltare al culturii și de prezența polenizatorilor.
Strategii alternative și măsuri preventive
Pentru a gestiona eficient infestările, se recomandă adoptarea unor strategii integrate:
- Monitorizarea atentă a culturii: Utilizarea capcanelor galbene și a inspecțiilor vizuale pentru a detecta prezența dăunătorilor.
- Aplicarea tratamentelor în momente optime: Intervențiile chimice sunt mai eficiente atunci când sunt aplicate în stadii timpurii ale infestării, înainte ca larvele să pătrundă în silicve.
- Rotirea culturilor și distrugerea resturilor vegetale: Aceste practici reduc sursele de infestare și întrerup ciclul de viață al dăunătorilor.
- Alegerea soiurilor rezistente: Utilizarea varietăților de rapiță mai puțin susceptibile la atacul dăunătorilor poate diminua impactul infestărilor.
În concluzie, aplicarea tratamentelor chimice împotriva larvelor din silicvele rapiței în stadiile avansate ale culturii are o eficiență redusă și poate implica riscuri pentru polenizatori. Fermierii sunt încurajați să adopte o abordare integrată, combinând monitorizarea atentă, aplicarea tratamentelor în momente optime și implementarea măsurilor preventive pentru a proteja cultura și a asigura o recoltă de calitate.