O mâncare caldă de toamnă, plină de arome și sănătate. La ribollita este o rețetă emblematică a Toscanei. Are ca ingrediente principale fasole, kale sau cavolo nero și pâine uscată

la-ribollita-reteta-emblematica-a-toscanei-are-ca-ingrediente-principale-fasole-kale-paine-uscata foto: latorrettachianciano.it

Ribollita toscana este una dintre cele mai emblematice mâncăruri ale bucătăriei țărănești toscane. Este clasificată ca supă dar în realitate este ceea ce în România considerăm o mâncare scăzută. Se prepară din fasole și cavolo nero sau kale, cum i se spune în limbaj internațional. De fapt, aceasta este ingredientul principal în jurul căruia este construită rețeta, fiind o legumă tradițională a zonei, de unde a migrat apoi peste tot în lume.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Peste ele se adaugă ceapă și rădăcinoase proaspete de toamnă și se îngroașă folosind resturi de pâine mai veche, ceea ce o califică prin definiție la conceptul de rețetă anti-risipă.

Este o mâncare născută din spiritul țărănesc de economisire și refolosire, iar numele indică faptul că a doua zi după preparare se reîncălzea, adăugându-i eventual altă pâine sau alte legume. Ri-bollita, adică fiartă de două ori, devenind de fiecare dată și mai gustoasă, ținută la foc domol.

Ingrediente pentru o oală de 4-6 porții 

  • 500 g kale/varză neagră (doar frunzele, fără cotorul central tare)

  • 200 g varză albă

  • 300 g fasole albă uscată (sau 2 conserve, deja fiartă)

  • 2 morcovi

  • 2 tije de țelină

  • 2 cepe

  • 2 cartofi

  • 2 roșii decojite sau o lingură de concentrat

  • ulei de măsline

  • sare și piper

  • pâine uscată în cantități variabile, după gustul personal

Procedeu

  1. Prepararăm întâi fasolea: dacă folosești fasole uscată, pune-o la înmuiat de seara, apoi fierbe-o în apă cu un fir de ulei și un cățel de usturoi. Păstrează apa în care a fiert.

  2. Legumele care dau aromă: într-o oală mare cu ulei de măsline călește ceapa, țelina și morcovii tăiați mărunt. Adaugă apoi cartofii tăiați cubulețe, varza albă, varza neagră ruptă bucăți cu mâna și roșiile tăiate grosolan. Acoperă-le cu apa în care a fiert fasolea.

  3. Gătire lentă: lasă să fiarbă încet cel puțin 1 oră la foc mic. Tradițional, se fierbea pe plita de la soba cu lemne. La jumătatea fierberii adaugă jumătate din fasolea fiartă, urmând ca cealaltă jumătate să fie adăugată zdrobită bine cu furculița, pentru a face mâncarea mai cremoasă, mai densă.

  4. Pâinea uscată: într-un vas de lut, sau în aceeași oală, așază straturi alternative de supă și felii de pâine uscată.

  5. Tradiția spune că, odată pregătită, se lasă să se odihnească o noapte la frigider. A doua zi se „re-fierbe”, adică se pune din nou pe foc, adăugând puțină apă sau supă limpede, lăsând-o să fiarbă încet. Abia atunci capătă gustul său autentic. Se servește cu de măsline și un praf de piper negru proaspăt măcinat, adăugat direct în farfurie.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *