foto: Dreamstime
Uniunea Europeană încearcă să răspundă îmbătrânirii populației și creșterii accelerate a bolilor cronice printr-un nou pachet de politici de sănătate. În același timp, însă, Bruxelles-ul a ținut cont și de interesele unora dintre cele mai puternice industrii. Setul de măsuri adoptate înainte de finalul anului 2025 a fost primit cu satisfacție de sectoarele farmaceutic, alimentar și al băuturilor, care au obținut concesii importante, cu impact potențial semnificativ asupra profiturilor, se arată într-o analiză POLITICO.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În timp ce industria farmaceutică se temea inițial de o reducere a drepturilor de monopol pentru medicamentele noi, Comisia Europeană a decis, în luna decembrie, să acorde un an suplimentar de protecție prin brevet pentru medicamentele biotehnologice inovatoare, unele dintre cele mai scumpe tratamente existente. În paralel, sectorul alimentar și al băuturilor a reușit să blocheze, cel puțin temporar, introducerea unor taxe pentru alimentele ultraprocesate.
Pe 16 decembrie, Comisia a publicat Actul privind biotehnologia și Planul „Inimi sigure”, la doar câteva zile după actualizarea mult așteptată a legislației farmaceutice. Împreună, aceste documente urmăresc să stimuleze inovarea și investițiile în Europa, să îmbunătățească accesul la medicamente și să reducă povara bolilor cardiovasculare.
Industria farmaceutică salută Actul Biotech
Propunerea privind biotehnologia a fost primită favorabil de marile companii farmaceutice. Actul Biotech „reflectă prioritățile pentru care am militat intens pentru a menține Europa competitivă la nivel global în științele vieții”, a declarat Ognjenka Manojlovic, director de politici publice la compania farmaceutică europeană Sanofi. Aceasta a subliniat că măsurile vizează accelerarea studiilor clinice, consolidarea proprietății intelectuale și întărirea finanțării ecosistemului biotehnologic european.
În negocierile privind reforma legislației farmaceutice, industria a făcut presiuni pentru menținerea unor perioade mai lungi de protecție a monopolului. În final, drepturile de exclusivitate au rămas la nivelul actual de opt ani, în loc să fie reduse cu doi ani, așa cum propusese inițial Comisia Europeană.
Pentru asigurătorii publici de sănătate din Europa, care suportă costurile medicamentelor, decizia este dificil de justificat. „Suntem nedumeriți de intențiile Comisiei”, a declarat Yannis Natsis, director al Platformei Europene a Asigurărilor Sociale, avertizând că nota de plată va ajunge, în cele din urmă, la contribuabili.
Nemulțumiri vin și din partea organizațiilor de sănătate publică, care consideră că executivul european a ratat o „oportunitate pierdută” de a combate obezitatea și bolile de inimă prin taxe pe alimentele de tip junk food, măsuri aflate într-o versiune anterioară a Planului „Inimi sigure”.
Samuele Tonello, reprezentant al organizației pentru protecția consumatorilor BEUC, a spus că planul „nu are dinți” în protejarea consumatorilor de alimentele nesănătoase și a atras atenția asupra „urgenței bolilor cardiovasculare”.
Semnalul transmis de comisarul european pentru sănătate
Comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, nu și-a ascuns sprijinul pentru industrie și a promovat constant mesajul competitivității de la preluarea mandatului, la finalul lui 2024. Elementul central al pachetului adoptat la final de an este extinderea cu 12 luni a protecției prin brevet în cadrul Actului Biotech, legislație împărțită în două în ultimul moment, pentru ca partea farmaceutică să fie adoptată înainte de termenul-limită.
Propunerea a venit la doar o săptămână după ce Comisia, statele membre și eurodeputații au ajuns la un acord privind reforma legislației farmaceutice, în care drepturile de proprietate intelectuală au fost printre cele mai disputate subiecte.
Várhelyi a insistat în repetate rânduri că „nu este timp de pierdut” pentru a livra o politică menită să revitalizeze industria biotehnologică europeană, aflată sub presiunea concurenței din China și Statele Unite.
Chiar și așa, industria nu este pe deplin mulțumită. Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) a salutat Actul Biotech, dar a atras atenția că anul suplimentar de monopol se va aplica doar unui „subset limitat de produse”.
Protecția extinsă este condiționată de testarea și fabricarea, cel puțin parțială, a noilor medicamente în Europa. În schimb, producătorii de medicamente generice consideră măsura o nouă concesie într-un sistem de proprietate intelectuală deja foarte generos. Potrivit organizației Medicines for Europe, fiecare an de întârziere a concurenței pentru primele trei medicamente biologice ar costa statele europene 7,7 miliarde de euro.
„O protecție mai lungă va avea un impact dramatic asupra bugetelor de sănătate și va întârzia accesul pacienților la medicamente esențiale”, a declarat Adrian van den Hoven, directorul organizației.
Deși astfel de estimări sunt, de regulă, incluse într-o analiză de impact, Comisia nu a realizat una pentru Actul Biotech, invocând graba adoptării. Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că „este important de subliniat că numărul de produse eligibile pentru un an suplimentar de SPC va fi limitat doar la cele cu adevărat inovatoare, testate și fabricate în UE”.
Alimentele ultraprocesate scapă, deocamdată
În cazul sectorului alimentar și al băuturilor, poziția Comisiei s-a dovedit mai nuanțată. Deși Olivér Várhelyi și-a exprimat în repetate rânduri aversiunea față de alimentele ultraprocesate, versiunea finală a Planului „Inimi sigure” a renunțat la obiectivele clare privind introducerea unor taxe în 2026. Acestea au fost înlocuite cu angajamentul vag de a „lucra în direcția” unor astfel de măsuri. Alcopop-urile au fost eliminate complet din discuție.
Lobby-ul FoodDrinkEurope a avut o reacție mult mai temperată față de documentul final, în comparație cu criticile dure aduse versiunilor preliminare. Textul sugerează însă că industria băuturilor răcoritoare ar putea fi prima vizată în cazul unor viitoare taxe, în timp ce alimentele ultraprocesate rămân în atenția Comisiei.
„În următorii câțiva ani, va trebui să abordăm mult mai serios problema alimentelor ultraprocesate”, le-a spus Várhelyi eurodeputaților în luna decembrie.
Pentru moment, însă, industria pare să fi scăpat ușor. Organizațiile neguvernamentale din domeniul sănătății consideră planul o dezamăgire, din cauza lipsei unor politici ferme de reducere a consumului de produse nesănătoase.
În timp ce reforma legislației farmaceutice este practic finalizată, Actul Biotech mai are nevoie de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European. Pentru industriile alimentară și farmaceutică, pachetul adoptat în decembrie confirmă faptul că au aliați influenți la Bruxelles.
