Sursa foto: Pexels
Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) a fost dotată cu un aparat de tip GPS prin intermediul căruia specialiştii vor avea posibilitatea de a întocmi o hartă a dispersiei plantelor în flora spontană, pentru a monitoriza în timp speciile protejate, unice, cum ar fi floarea de colţ, laleaua de Crâng, garofiţa de munte, bujorii sau plante medicinale cu proprietăţi deosebite, transmite Agerpres.
Potrivit BRGV, sistemul GPS are o marjă de eroare de până la 4 cm, înregistrează coordonatele unei specii de plante supusă analizei, rezultatele urmând să fie centralizate într-un computer. Ulterior, datele vor fi utilizate de către cercetători pentru realizarea unor hărţi prin intermediul cărora pot să monitorizeze dezvoltarea speciilor în teren, de-a lungul unei perioade de timp.
“Vorbim despre un aparat special pe care îl apreciem şi l-am dorit foarte mult să-l avem la Bancă, pentru că ne ajută în teren, atunci când mergem în expediţii cu auto-laboratorul. Îl folosim pentru a întocmi hărţi de dispersie a plantelor, practic cu ajutorul acestui GPS monitorizăm evoluţia unor plante în flora spontană sau în locul de cultură. Identificăm specia, marcăm locul în care am găsit planta respectivă, chiar dacă nu există semnal, aparatul funcţionează, în momentul în care ajungem în zonă cu semnal, îşi încarcă datele şi reface traseul pe care l-am parcurs, apoi memorează locaţia precisă unde am identificat planta care ne-a interesat. La bază, cu ajutorul unui calculator întocmim acele hărţi de dispersie, respectiv aflăm date cu privire la distanţa până la planta respectivă, locaţia exactă, distanţa dintre plante. Aparatul ne poate conduce ulterior cu o precizie foarte mare, de 4 cm la planta supusă analizei. Dacă mergem spre exemplu în munţi să identificăm o narcisă de Penteleu, o identificăm, o încărcăm în program şi putem merge peste câţiva ani de zile la planta respectivă să vedem dacă mai există, dacă a reuşit să se înmulţească…”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
În contextul schimbărilor climatice, dispozitivul oferă specialiştilor informaţii referitoare la evoluţia unor plante ameninţate cu dispariţia sau înregistrarea unor noi specii care ar putea să se dezvolte în contextul modificărilor unor ecosisteme. “Avem anumite date şi măsurători care demonstrează efectele schimbărilor climatice, în special în lumea vegetală. Sunt specii pe cale de dispariţie, care au dispărut sau au devenit invazive şi cu ajutorul acestui GPS putem să avem informaţii despre evoluţia speciilor pe un areal pe care îl monitorizăm. Este o premieră pentru România să avem un GPS al plantelor. Am început să dezvoltăm aplicaţia cu plantele de lângă noi, avem în Pădurea Crâng, laleaua galbenă de Crâng (Tulipa sylvestris), irisul de Crâng. Încercăm să dispersăm aceste plante, pentru că nu au fost ocrotite suficient. Ne interesează să ştim cu exactitate locul în care le-am plantat pentru a observa ulterior dacă s-au extins. România a pierdut foarte multe specii, peste 1.200 de specii sunt ameninţate şi trebuie să le protejăm şi atunci acest GPS ne ajută să dezvoltăm programe de monitorizare. Ne interesează plantele medicinale şi aromatice din flora spontană, foarte importante pentru noi care nu ar trebui să piară. Am întâlnit în zona Râmnicu Sărat varietăţi de chimen diferit de cel de pe Valea Slănicului, am identificat varietăţi de cimbru de munte, cu arome şi culori ale florilor diferite. Untul pământului o întâlneşti foarte rar, arnica, o plantă medicinală importantă, sunătoarea…”, a precizat cercetătorul buzoian.
Printre speciile care ar putea fi marcate cu ajutorul aparatului GPS şi monitorizate în timp s-ar putea număra floarea de colţ, mai multe specii de bujori, laleaua de Crâng dar şi alte plante medicinale sau energetice cu proprietăţi deosebite. “În România bujorul a devenit floarea naţională tocmai pentru faptul că sunt câteva varietăţi endemice, specii unice de bujori, cunoscutul bujor de Cotmeana, de Dobrogea, varietăţi spectaculoase şi în viitor trebuie protejate, floarea de colţ. Sunt varietăţi de garofiţă de munte destul de interesante şi avem câteva monitorizări pe Valea Slănicului. Acordăm atenţie foarte mult locului în care cresc plantele, care sunt factorii limitativi, care sunt condiţiile favorabile pentru dezvoltarea plantelor în acel areal. În acest fel identificăm condiţiile limitative ale plantelor, pentru a putea ulterior să le dezvoltăm. Când vorbim de plante, ne referim la plante legumicole pe care le avem în studiu, dar şi cele din flora spontană importante pentru noi, sunt 6 varietăţi de morcov sălbatic, iar GPS-ul ne ajută să le monitorizăm, vorbim de plantele floricole, aromatice, medicinale. Patru mari grupe de plante ne interesează la care mai adăugăm plantele ornamentale, energetice cum ar fi amarantusul, cu peste 600 de specii”, informează directorul BRGV.
Datele colectate din teren, potrivit specialiştilor ar putea fi organizate sub forma unor “certificate de naştere” ale plantelor care să le dovedească originea. “Putem vorbi de experienţe de lungă durată iar generaţiile viitoare pot avea date despre zonele de unde noi am prelevat plantele pentru că este important pentru noi să arătăm lumii ştiinţifice de unde avem plantele pe care noi le-am adus, în special cele din flora spontană, în conservare la Bancă. Dacă ştim locaţia, terenurile, condiţiile în care s-a dezvoltat o plantă, este practic un certificat de naştere, avem o trasabilitate clară a speciei respective iar generaţiile viitoare se pot folosi de aceste date şi să continue cercetările”, a subliniat Costel Vînătoru.
BRGV este o unitate de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale ex situ şi in situ, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
