Festivalul bivolilor, de la Suciu de Jos
La sfârșitul săptămânii trecute, în Țara Lăpușului a avut loc cea de-a doua ediție a „Festivalului bivolului”. Ajuns la a doua ediție, evenimentul a reunit, procesatori de lapte de bivol și foarte mulți amatori de produse tradiționale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Realitatea cu care ne confruntăm e că numărul bivolilor scade în Țara Lăpușului. Chiar dacă comunitatea face eforturi să menținem și să creștem interesul pentru creșterea animalelor. Facem asta și împreună cu Asociația Crescătorilor de Bivoli Transilvania. Festivalul încurajează, impulsionează și sprijină crescătorii de animale. De anul trecut, a crescut și interesul turiștilor să vină, să cumpere produse pe bază de lapte de bivoliță. De-altfel, în acest an, am deschis și celor care fac patiserie pe bază de lapte de bivoliță”, spune Codruța-Liliana Filip, unul dintre organizatorii „Festivalului bivolului”, de la Suciu de Jos.
„Din 800 de bivoli au mai rămas 40”
Codruța Liliana Filip lucrează la Bruxelles, la cabinetul Președintelui Parlamentului European. Dar nu și-a uitat niciodată rădăcinile și nici tradițiile din satul natal, Suciu de Jos, din Maramureș. Iar una dintre aceste tradiții era creșterea bivolilor.
„Până în 1989, în localitate erau vreo 800 de bivoli. Acum 15 ani mai erau vreo 150. Astăzi în sat mai cresc, probabil, vreo 40 de bivoli”, spune ea, cu tristețe.
Tocmai acest fapt a fost unul dintre resorturile care au împins-o să se implice, alături de autoritățile locale, de Consiliul Județean Maramureș și de alte organizații și mulți oameni inimoși, în organizarea acestui eveniment.
“Sunt foarte multe neclarităti în legislația privind creșterea bivolilor. E nevoie de o intervenție serioasă, curajoasă, angajată a statului. Sper să avem și ajutorul Comisiei Europene și a Parlamentului European, care și așa lucrează la strategii privind politica agricolă comună, După festival, vom trage concluziile”, a mai spus Codruța-Liliana Filip.
O tradiție în declin accentuat
În România, creșterea bubalinelor (bivolilor) a cunoscut o scădere semnificativă în ultimele decenii. Dacă înainte de 1990 existau aproape 300.000 de capete, astăzi, efectivele de bivoli din întreaga țară au ajuns la aproximativ 9.000 de animale. O specie pe cale de dispariție nu doar în România, ci și în Europa, unde doar șase țări continuă să practice creșterea bubalinelor. Conform datelor disponibile, România se află pe locul al doilea, după Italia, în ceea ce privește numărul de bivoli.
„Creșterea bubalinelor poate deveni o adevărată nișă de piață, în special prin promovarea diversității produselor obținute de la aceste animale. Produsele lactate de la bubaline sunt foarte apreciate datorită calității superioare și a beneficiilor pentru sănătate”, crede dr. ing. Liviu Munteanu, din cadrul Direcției Agricole Caraș-Severin, unul dintre specialiștii în domeniu.
Avantajele laptelui de bivoliță
Laptele de bivoliță are o compoziție complexă și o valoare nutrițională excepțională. În comparație cu laptele de vacă, laptele de bivoliță nu conține colesterol și are un procent ridicat de grăsimi, fiind bogat în vitamine și minerale esențiale pentru organismul uman. De exemplu, laptele de bivoliță conține 7,4% grăsimi, 4,1% proteine și 185 mg de calciu la 100 g de lapte.
Datorită acestor beneficii, laptele de bivoliță este adesea recomandat pentru hrana copiilor cu probleme de sănătate. În plus, carnea de bivoliță este mult mai slabă și mai dulce decât carnea de vacă, fiind considerată o opțiune mai sănătoasă.
În plus față de lapte și carne, de la bubaline se pot obține și alte produse valoroase, cum ar fi coarnele (pentru industria decorațiunilor), pielea (pentru marochinărie și vestimentație), sau părul (pentru fabricarea pensulelor și periilor). Organele interne, sângele și oasele sunt utilizate și în industria farmaceutică.
Subvenții de până la 1.330 de lei/animal
Un motiv în plus pentru a crește bivoli este și subvenția acordată de stat. Conform Planului Național Strategic pentru perioada 2023-2027, crescătorii primesc pentru fiecare animal câte 1.330 de lei pe an. Primirea banilor este condiționată, însă, de anumite practici. Se acordă 70,24 euro pentru implementarea practicilor de evitare a mulsului traumatic și pentru îmbunătățirea bunăstării ugerului. Alți 38,46 euro se acordă pentru menținerea sănătății ongloanelor. O sumă de 22,13 euro se oferă pentru îmbunătățirea condițiilor de odihnă a animalelor. 55,53 euro se acordă pentru a asigura rații furajere optimizate, care să contribuie la îmbunătățirea bunăstării acestora și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
