FOTO: G4Food
Statul îndelungat pe scaun, lipsa de mișcare și respirația superficială pot duce la tulburări digestive, avertizează Dalila Băețoiu, fizioterapeut, director medical Kinetoconsult și specialist în posturologie, invitată în cel mai recent episod al podcastului „Fântâna de sănătate”, o producție G4Food.
Potrivit specialistei, legătura dintre digestie și postură este studiată încă din anii ’70, însă rămâne puțin cunoscută publicului larg. O postură incorectă „afectează organele interne, viscerele și automat apar de aici anumite dereglări”, a explicat Dalila Băețoiu, citând metode precum RPG (Reeducare Posturală Globală), care pleacă de la ideea că „orice presiune abdominală crescută afectează postura și, invers, o postură greșită întreține un disconfort digestiv”.
Șase posturi vicioase care afectează digestia
Printre cele mai frecvent întâlnite poziții corporale care afectează digestia se numără:
-
cifoza (cocoașa): „constrânge foarte mult cavitatea abdominală” și crește presiunea în această zonă;
-
„postura toboșarului”: abdomenul este balonat și împinge în față, ceea ce duce la compensări ale umerilor;
-
„postura leneșului”: o postură des întâlnită la copii, pe fondul unei musculaturi slăbite.
Acestea sunt întreținute nu doar de sedentarism, ci și de o alimentație deficitară și de lipsa unor rutine zilnice de mișcare, explică specialista.
Digestia începe din gură, iar postura influențează acest proces
Dalila Băețoiu atrage atenția că „digestia începe în gură”, iar mestecatul corect, secreția de salivă și poziția corpului sunt esențiale încă din primele luni de viață ale copilului: „După vârsta de 6 luni, copilul trebuie să fie apt să stea în fund, într-o poziție corectă pentru o deglutiție corectă”.
Tot dintr-o grijă exagerată, părinții pasată excesiv mâncarea sau obișnuiesc să hrănească bebelușul în poziții incorecte, ceea ce poate duce la colici, balonare și dificultăți în alimentație.
Respirația superficială menține corpul în stres
Un alt factor care agravează problemele digestive este respirația superficială. Mușchiul diafragm, explică fizioterapeuta, este principalul responsabil de echilibrarea presiunilor între cavitatea toracică și cea abdominală. Atunci când respirăm greșit, diafragmul nu mai funcționează corect, ceea ce poate afecta digestia.
„Respirațiile profunde, lente, activează nervul vag, implicat în digestie și relaxare”, subliniază Dalila Băețoiu.
Cazuri clinice: de la bebeluși la adulți
În practica sa, Dalila Băețoiu a întâlnit numeroase cazuri în care tulburările digestive s-au ameliorat semnificativ prin fizioterapie. „Primul exemplu a fost un bebeluș cu torticolis și reflux, iar mai târziu, o fetiță de 7 ani cu hiperlordoză și intoleranțe alimentare. Când am tratat nu doar postura, ci și cauzele digestive, rezultatele s-au menținut pe termen lung”, povestește ea.
„Confortul modern” ne scoate din echilibru
Trăim într-o societate care valorizează confortul și eficiența, însă acest stil de viață ne îndepărtează de nevoile reale ale corpului: mișcare, postură funcțională și alimentație echilibrată. „Mersul pe jos este cea mai simplă formă de mișcare, dar este subestimată. Când nu mai faci nici 1.000 de pași pe zi, organismul începe să se resimtă”, avertizează fizioterapeuta.
Chiar și cele mai scumpe scaune de birou nu pot compensa lipsa mișcării, spune ea: „Nu s-a inventat acel dispozitiv care să ne țină într-o postură perfectă ca într-o mână a lui Dumnezeu. Corpul are nevoie de resetare prin mișcare”.
„Nu există perfecțiune în corpul uman, dar putem tinde spre o postură armonioasă și funcțională, astfel încât să putem trăi fără dureri și să ne bucurăm de activitățile care ne plac, nu doar să muncim”, spune Dalila Băețoiu. Iar cheia este echilibrul: între mișcare și odihnă, între alimentație și digestie, între efort și confort.
Text transcris cu ajutorul Vatis Tech
