ID 80594655 ©
Arsty | Dreamstime.com
Fasolada este una dintre cele mai simple și mai vechi supe din bucătăria grecească. Preparată din fasole albă, legume și ulei de măsline, este un fel de mâncare asociat cu dieta mediteraneană clasică, fără carne, hrănitor și potrivit atât pentru mesele de zi cu zi, cât și pentru perioadele de post. În Grecia, fasolada se gătește în variante ușor diferite de la o regiune la alta, dar baza rămâne aceeași: ingrediente puține, gătite lent.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ingrediente (4 porții)
- 300 g fasole albă uscată
- 1 ceapă mare
- 2 morcovi
- 2 tije de țelină apio
- 2–3 linguri pastă de roșii
- 1 frunză de dafin
- 60–80 ml ulei de măsline extravirgin
- sare, piper
- apă
Mod de preparare
Fasolea se lasă la înmuiat peste noapte, apoi se clătește și se pune la fiert în apă curată. După primele 10–15 minute de fierbere, apa se schimbă. Se adaugă ceapa tocată, morcovii și țelina tăiate rondele, frunza de dafin și se fierbe la foc mic aproximativ 60-90 de minute, până când fasolea este fragedă. Spre final se încorporează pasta de roșii, uleiul de măsline, sarea și piperul, iar supa mai fierbe 10-15 minute, cât să se lege ușor.
Fasolada se servește fierbinte, cu pâine simplă sau cu măsline și, în unele zone ale Greciei, cu ceapă crudă sau ardei iute alături. A doua zi este adesea și mai gustoasă, pe măsură ce aromele se așază.
Prin ce se distinge de ciorba românească de fasole
Diferența dintre fasolada grecească și ciorba românească de fasole ține atât de ingrediente, cât și de tehnica de gătire.
Fasolada este, în esență, o supă de legume cu fasole, fără carne și fără afumături. Baza de aromă este dată de ceapă, morcov, țelină, roșii și ulei de măsline, folosit din abundență și adăugat spre final. Nu se folosesc rântaș, oțet sau alte elemente acide, iar consistența rămâne mai clară, mai „curată”, apropiată de o supă groasă.
Ciorba românească de fasole este, de cele mai multe ori, un preparat mai consistent. Include frecvent afumături, precum ciolan, costiță sau cârnați, iar gustul este completat de ceapă călită, uneori cu boia, și de un element de acrire, borș, oțet sau zeamă de varză. Verdețurile, în special cimbrul sau leușteanul, au un rol important, iar textura este mai densă.
