Canalul Siret – Bărăgan. Două companii românești vor să construiască mega-proiectul din agricultură pe care l-a lansat Ceaușescu, o investiție de 1 miliard de lei

anif, irigatii, arad, timis, giurgiu, licitatie foto: Facebook/captura video

Două asocieri conduse de firmele românești Erbașu și Dimex au depus oferte pentru a construi un tronson de 23 de kilometri din Canalul de Irigații Siret – Bărăgan, un contract cu o valoare de un miliard de lei. Ministrul agriculturii spunea recent că lucrările la mega-proiectul din agricultură pe care l-a lansat Ceaușescu vor începe în circa două luni, notează Economedia.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Contractul vizează lucrări de proiectare și execuție lucrări la Canalul Magistral de Irigații Siret – Bărăgan, Etapa 1, Lot 1, km 0 – km 23. Acest tronson se situează pe teritoriul județului Vrancea, iar lucrările pe care le contractează ANIF includ trei noduri hidrotehnice, Zăbrăuți, Șușița, Putna precum și 14 subtraversări de râuri.

Contractul se întinde pe 31 de luni, cu proiectare și execuție propriu-zisă lucrări. Finanțarea este de la bugetul de stat.

Lotul 1 din Etapa 1 a proiectului este doar o mică parte din proiectul mare, care presupune construirea unui canal cu o lungime de aproape 200 de kilometri. Astfel, avem:

– Etapa I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km;

– Etapa a II-a, cuprinzând canalul pe zona Râmna – Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km.

Canalul Siret – Bărăgan este un proiect început în anul 1986, în ultimii ani ai regimului comunist, pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În plus, agricultorii din zonă ar fi beneficiat de reducerea costurilor cu energia, care sunt acum necesare pentru aducerea apei din Dunăre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *