VIDEO | Fântâna de sănătate | De ce slăbitul pare mai greu în ianuarie. Explicațiile medicului Ion Niculăescu despre metabolism, glicemie și obiceiuri alimentare: „O masă dezechilibrată dimineața te face flămând toată ziua”

dr-ion-niculăescu-slabit-nutritie-g4food Foto: G4Food

După sărbători, mulți oameni constată că scăderea în greutate devine mai dificilă, chiar dacă intenția de a mânca mai echilibrat este clară. Medicul Ion Niculăescu, consilier în nutriție, a explicat în podcastul „Fântâna de sănătate” că această senzație are atât cauze metabolice, cât și psiho-emoționale, iar ele încep să se contureze cu mult înainte de luna ianuarie.

youtube.com/watch?v=uecB-_KaY1Y&feature=youtu.be

Potrivit specialistului, organismul începe încă din toamnă un proces de adaptare la zilele mai scurte, temperaturile scăzute și nopțile mai lungi. Aceste schimbări transmit corpului semnale de „economisire”, favorizând acumularea de energie sub formă de grăsime. Într-un context modern, în care accesul la mâncare este constant, acest mecanism biologic se traduce printr-un apetit crescut și o tendință de a consuma mai multe calorii, mai ales din alimente dense energetic.

Această perioadă este dublată de un context cultural specific, marcat de numeroase mese festive, apropiate ca interval. Medicul subliniază că problema nu este masa de Crăciun sau de Anul Nou în sine, ci extinderea acestui tip de alimentație pe mai multe săptămâni. În acest interval, alimentația dezechilibrată poate duce la acumulare de kilograme și la o stare generală de oboseală și lentoare, care face mai dificilă revenirea la un stil alimentar ordonat.

„O masă dezechilibrată dimineața te face flămând toată ziua”

Un rol central în controlul greutății îl are glicemia, mai exact fluctuațiile acesteia. Ion Niculăescu explică faptul că nu nivelul absolut al zahărului din sânge este decisiv, ci variațiile bruște provocate de alimentele bogate în zaharuri simple și carbohidrați rafinați. Acestea determină creșteri rapide ale glicemiei, urmate de secreții mari de insulină, hormon care favorizează depozitarea energiei sub formă de grăsime. Scăderile rapide ale glicemiei care urmează pot declanșa foame intensă, iritabilitate, lipsă de concentrare și chiar stări de anxietate.

Micul dejun este esențial în acest mecanism. Specialistul atrage atenția că o masă de dimineață bazată pe dulceață, pâine albă sau cereale foarte procesate creează premisele unei zile dominate de foame și gustări frecvente. În schimb, un mic dejun care combină proteinele, grăsimile sănătoase și fibrele ajută la creșterea lentă a glicemiei, oferă sațietate pe termen mai lung și stabilizează nivelul de energie.

Medicul face și o distincție importantă între foame și poftă. Foamea este un semnal fiziologic normal, necesar supraviețuirii, iar intensitatea ei oferă indicii despre calitatea mesei anterioare. Pofta, în schimb, poate fi rezultatul unor dezechilibre alimentare sau al unor obiceiuri consolidate în timp. În acest context, el subliniază că multe pofte persistente, cum ar fi nevoia zilnică de dulce, nu reflectă un necesar real al organismului, ci un cerc vicios între glicemie, insulină și obiceiuri alimentare.

Pentru controlul greutății, mesele structurate și predictibile pot funcționa mai bine decât dietele foarte flexibile, mai ales pentru persoanele care au tendința de a „ciuguli” pe parcursul zilei. Nu este vorba despre ore fixe rigide, ci despre existența a trei mese principale, cu pauze între ele și cu o structură clară, care să includă toți macronutrienții necesari.

Dr. Ion Niculăescu subliniază că alimentația echilibrată nu înseamnă excluderea unor grupe mari de alimente. Orice eliminare severă poate duce, în timp, la deficite nutriționale și probleme de sănătate. Diversitatea alimentară, alături de calitatea ingredientelor, este esențială atât pentru adulți, cât și pentru copii, ale căror obiceiuri alimentare se formează foarte devreme, inclusiv prin exemplul părinților.

În final, medicul atrage atenția că slăbitul și starea de sănătate nu depind exclusiv de alimentație. Somnul, gestionarea stresului, mișcarea și relația emoțională cu mâncarea completează acest tablou. Totuși, nutriția rămâne punctul de plecare, iar schimbările simple, aplicate consecvent, pot duce la recâștigarea controlului asupra greutății și, pe termen lung, asupra stării generale de bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *