De ce mestecatul lent și atent crește activitatea creierului și are efect benefic asupra memoriei/ Ce efect are guma de mestecat asupra atenției

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Teoria de a mesteca lent fiecare îmbucătură de zeci de ori, chiar dacă poate părea unora absurdă, ea are beneficii importante pentru sănătate.

Cercetările recente arată că acest gest banal, precum mestecatul, ar putea avea efecte surprinzătoare asupra digestiei, greutății corporale, stării mentale și chiar asupra sănătății creierului și ar putea chiar combate boala Allzheimer.

La începutul secolului XX, americanul Horace Fletcher devenise celebru pentru obsesia sa legată de masticație. Supranumit „Marele Masticator”, acesta mesteca uneori o singură șalotă de peste 700 de ori înainte de a o înghiți. Fletcher susținea că alimentele trebuie mestecate până când „se înghit singure”, convins fiind că acest obicei reduce consumul excesiv de hrană și îmbunătățește sănătatea generală. Deși teoria sa părea atunci excentrică, oamenii de știință spun astăzi că avea, parțial, dreptate.

Mestecatul lent: primul pas esențial al digestiei

Potrivit specialiștilor în fiziologie orală, mestecatul reprezintă prima etapă a digestiei. Prin mărunțirea alimentelor și amestecarea lor cu saliva, organismul pregătește hrana pentru absorbția eficientă a nutrienților, potrivit bbc.com.

Procesul stimulează producția de salivă și eliberarea unor enzime digestive precum amilaza, dar și secreția sucurilor digestive din stomac și pancreas. Cu alte cuvinte, corpul începe să „se pregătească” pentru digestie încă din momentul în care mestecăm.

Câteva exemple concrete, care vin în sprijinul acestei teorii:

• Un măr consumat în grabă poate provoca balonare sau senzație de greutate, în timp ce același fruct mestecat lent este digerat mai ușor.
• Nucile, migdalele sau semințele eliberează mai eficient nutrienții atunci când sunt bine mestecate.
• Legumele crude precum morcovii sau țelina solicită mai mult masticația și stimulează salivația naturală.

În plus, particulele mai mici de alimente sunt procesate mai eficient de organism. Dacă hrana este insuficient mestecată, aceasta poate rămâne mai mult timp în intestin, favorizând balonarea, constipația și disconfortul digestiv.

Poți mânca mai puțin doar mestecând mai mult!

Numeroase studii arată că mestecatul lent contribuie la instalarea senzației de sațietate și poate reduce aportul caloric.

Într-un experiment realizat pe adulți sănătoși, participanții care au mestecat migdale de 40 de ori au absorbit mai bine grăsimile sănătoase și s-au simțit sătui pentru mai mult timp decât cei care au mestecat doar de 10 ori.

Un alt studiu, realizat pe consumatori de pizza, a arătat că persoanele care mestecau fiecare îmbucătură de 40 de ori aveau niveluri mai ridicate ale hormonilor sațietății și mai scăzute ale grelinei — hormonul asociat foamei.

Exemple aplicate:

• Dacă mănânci o porție de paste foarte repede, există șanse mari să mai vrei încă una. Dacă mănânci lent și mesteci bine, senzația de sațietate apare mai repede.
• Gustările crocante, precum morcovii, merele sau crackers integrali, încetinesc ritmul mesei și reduc tendința de a mânca excesiv.
• Smoothie-urile și sucurile sunt consumate rapid și oferă sațietate mai redusă comparativ cu fructele întregi.

Explicația este simplă: organismul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a transmite creierului că stomacul este plin. Mâncatul lent oferă timp acestor mecanisme biologice să funcționeze corect.

Legătura surprinzătoare dintre mestecat și sănătatea creierului

Poate cea mai fascinantă direcție de cercetare este legătura dintre mestecat și funcțiile cognitive.

Studii recente sugerează existența unei „axe mușcătură-creier”, prin care masticația influențează activitatea cerebrală. Persoanele cu o bună capacitate de mestecare, sau care și-au păstrat mai mulți dinți naturali au rezultate mai bune la testele de memorie, atenție și fluență verbală.

Cercetătorii cred că masticația stimulează fluxul sanguin către creier și activează circuite neuronale conectate cu hipocampul, regiunea responsabilă pentru memorie și învățare.

Ce efect are guma de mestecat asupra atenției

Masticația pare să influențeze și nivelul de concentrare. Mai multe meta-analize au arătat că persoanele care mestecă gumă în timpul unor activități solicitante cognitiv au niveluri mai bune de atenție și vigilență.

Exemple practice:

• Studenții care mestecă gumă în timpul examenelor raportează adesea o concentrare mai bună.
• Șoferii pe distanțe lungi folosesc frecvent gumă de mestecat pentru a combate monotonia și oboseala.
• În mediile office, guma de mestecat este asociată uneori cu reducerea stresului în timpul taskurilor repetitive.

În unele experimente, participanții care mestecau gumă au obținut rezultate mai bune la teste cognitive și au raportat niveluri mai mici de stres și anxietate.

Ce alimente „te obligă” să mesteci mai mult sau mai puțin

Mestecatul poate avea și un efect calmant. Cercetări realizate în rândul studenților au arătat că persoanele care mestecau gumă zilnic înaintea examenelor prezentau niveluri mai reduse de stres, anxietate și depresie.

Specialiștii spun că textura alimentelor contează enorm. Cu cât alimentul este mai procesat și mai moale, cu atât este consumat mai rapid.

Cele mai importante alimente care stimulează masticația:

• mere, pere, morcovi cruzi;
• nuci, migdale, fistic;
• pâine integrală sau cu maia;
• ovăz integral;
• carne slabă gătită simplu;
• legume crude și salate consistente.

Care sunt alimentele care reduc masticația:

• smoothie-uri;
• fast-food foarte moale;
• produse ultraprocesate;
• sucuri și băuturi calorice;
• deserturi foarte aerate sau topite.
• O lecție uitată a alimentației moderne

Concluzia cercetătorilor este tot mai clară: nu contează doar ce punem în farfurie, ci și cât timp acordăm fiecărei îmbucături.