VIDEO | Agricultura în schimbare | De ce industria românească a laptelui nu este competitivă pe plan european / Dorin Cojocaru: „Nu poți să pui vacii robinet la uger”

Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui, avertizează că, dacă nu se găsește o soluție pentru prelucrarea zerului, în 3 ani industria laptelui se va bloca în România. „Nu poți să pui vacii robinet la uger”, spune Dorin Cojocaru. Președintele APRIL afirmă că România pierde anual 300-400 milioane euro, cu această proteină lactică, tocmai pentru că nu sunt programe de investiții de retehnologizare, pentru reducerea costurilor.

Structura fermelor de lapte și necesitatea dezvoltării business-ului

O analiză a evoluției structurii fermelor de lapte din România relevă o transformare semnificativă. Dacă în 2005, 98% din efectivul de vaci se afla în gospodăriile populației, astăzi se observă o tendință de dezvoltare a fermelor comerciale, cu peste 100 de vaci, unele ajungând chiar la peste 1000 de capete în ultimii trei ani. Aceste ferme, conform lui Cojocaru, „introduc materie primă în circuitul economico-comercial și asigură motorul economic care produc acele alimente, produse lactate pe care le găsiți pe rafturile hipermarket-urilor, magazinelor de proximitate și chiar și în piețele de cartier”.

Președintele APRIL a accentuat că dezvoltarea afacerilor agricole este crucială. Fermele mari permit automatizări, gestionare profesională și utilizarea eficientă a resurselor. Referitor la gospodăriile mici, Cojocaru a precizat că acestea au un rol social important, orientat spre autoconsum, dar că programele de sprijin pentru ele ar trebui să vină de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau de la Ministerul Dezvoltării Regionale, nu să fie confundate cu business-ul agricol.

Afacerea zerului: O oportunitate pierdută de sute de milioane de euro anual

Una dintre cele mai vechi și importante inițiative ale lui Dorin Cojocaru, propusă încă din 2010, este înființarea unei fabrici de prelucrare a zerului. Acesta a criticat vehement faptul că România plătește anual sute de milioane de euro pentru distrugerea zerului lichid, în timp ce alte țări îl valorifică integral, transformându-l în produse cu valoare adăugată mare, cum ar fi proteinele lactate (zer praf) folosite în batoane proteice, suplimente nutritive, formule pentru bebeluși și chiar medicamente.

„Noi plătim să distrugem o proteină pe care după aia o cumpărăm deshidratată, din import”, a subliniat Cojocaru. El a avertizat că lipsa unei soluții pentru valorificarea zerului va duce la blocarea industriei laptelui din România în următorii trei ani, deoarece costurile de distrugere și cerințele de mediu devin tot mai oneroase.

Soluții și viziune pe termen lung

Cojocaru propune două soluții principale pentru valorificarea zerului:

1. Ultra-purificarea și atomizarea zerului: Transformarea zerului în lapte praf sau proteină lactică uscată, folosită în industria alimentară și farmaceutică.
2. Ultra-filtrarea și osmoza inversă: Extragerea permeatului de lactoză pentru a obține alcool (votcă), o practică deja întâlnită în Marea Britanie.

Implementarea acestor tehnologii ar crește semnificativ profitabilitatea și competitivitatea industriei românești, care se confruntă cu fabrici vechi și tehnologii depășite, multe datând din perioada comunistă. „Dacă nu investești acum, nu ai ce culege peste trei-patru ani și dacă nu faci lucrurile la timp, pierzi trenul și nu mai ești competitiv”, a afirmat Dorin Cojocaru.

El a criticat lipsa unei strategii naționale coerente pentru industria laptelui.

De ce sunt necesare controalele de calitate

Referitor la prețul laptelui crud la poarta fermei, Dorin Cojocaru a demontat „miturile urbane” care circulă în spațiul public. El a explicat că prețul fermierului nu include TVA-ul de la raft și că fermierii suportă costuri semnificative cu analizele de calitate, chiar dacă statul, prin Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, ar trebui să le subvenționeze pentru a crește presiunea de control pe igienă și microbiologie.

În încheiere, Dorin Cojocaru a reiterat necesitatea unei viziuni pe termen lung și a unei mentalități orientate spre performanță și inovație, nu spre „cârpeli” și soluții pe termen scurt. El a subliniat că România își permite să piardă sute de milioane de euro anual prin lipsa de valorificare a zerului și prin importuri de produse care ar putea fi fabricate intern, cum ar fi laptele praf pentru programele sociale ale Uniunii Europene.