De ce doi oameni care mănâncă la fel pot avea greutăți total diferite? Tania Fântână (nutriționist): „Răspunsul e în microbiom. Predispoziția la îngrășat nu ține doar de voință sau calorii”

Despre microbiom se scriu tot mai multe lucruri. Apar noi cercetări ce arată că există în noi o lume pe care abia acum începem să o descoperim.

Că echilibrul bacterian din noi influențează modul în care digerăm alimentele știm deja, că influențează modul în care sistemul nostru imun reacționează și asta cunoaștem și în perioadele în care anotimpurile se schimbă ne protejăm și luăm diverse vitamine sau suplimente simbiotice.

Dar oare modul în care corpul nostru gestionează excesul de calorii este influențat de diversele tipuri de culturi bacteriene din noi?

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul reprezintă un ecosistem complex format din: peste 100 trilioane de bacterii (dar și ciuperci, virusuri, arhee) aflate în special în intestinul gros.

Fiecare persoană are o compoziție unică, ca o „amprentă bacteriană”.

Aceste bacterii au funcții-cheie:

• digeră fibrele și produc acizi grași scurți (SCFA), care reglează foamea

• influențează sensibilitatea la insulină

• reglează răspunsul inflamator

• afectează secreția de hormoni ai sațietății (GLP-1, PYY)

Diferențele în microbiom pot contribui la predispoziția la îngrășare, iar mai multe studii confirmă acest lucru.

Studiul lui Jeffrey Gordon – Washington University (2006)

Publicat în Nature, pionier în domeniu.

Cercetătorii au transferat bacterii intestinale de la persoane obeze și slabe în șoareci de laborator.

Rezultat: șoarecii care au primit flora de la persoane obeze s-au îngrășat, chiar dacă au mâncat la fel ca ceilalți.

Concluzie: flora intestinală influențează extragerea energiei din alimente și stocarea grăsimii.

Nu este singurul studiu de acest gen, dar concluzia este aceeași. Procesăm diferit excedentul caloric. Cred că asta se vede cu ușurință dacă ne uităm în jurul nostru. Nu e ca și cum unii doar respiră asupra dulciurilor și se îngrașă, dar vedem persoane ce au puține kilograme și care sfidează orice regulă de mâncat dietetic și altele ce sunt practic într-o cură continuă de slăbit.

Persoanele cu un microbiom mai divers au avut:

• răspuns glicemic și lipidic mai bun la mese

• o tendință redusă de a acumula grăsime după mese bogate

Așadar, importantă este și diversitatea microbiomului, nu numai un raport bun între bacteriile bune și cele rele din tubul digestiv.

Cât privește clasele dominante de bacterii, persoanele obeze au proporții diferite de bacterii, mai multe Firmicutes, mai puține Bacteroidetes.

Ce măsuri să luăm pentru a avea un microbiom prietenos cu kilogramele noastre?

• Crește aportul de fibre fermentabile:
  Leguminoase, linte, hrișcă, ovăz, praz, ceapă, usturoi, banane verzi. Strecoară-le la mesele tale pe parcursul zilei, mic dejun-prânz-cină

• Consumă alimente fermentate:
  Chefir, murături, kimchi, miso, kombucha. Sunt la îndemână, cel puțin iaurturile și murăturile, le consumăm de când ne știm.

• Evită excesul de zahăr și grăsimi ultraprocesate:
  Favorizează bacteriile pro-inflamatorii și practic hrănim răul din noi. Lupul pe care îl hrănim acela o să fie predominant în devenirea noastră.

• Suplimentează cu probiotice (dacă e cazul):
  Doar cu recomandare specializată sau după testare de microbiom (puteți face testare de microbiom la diverse clinici din România). Nu este o soluție să luăm suplimente cu probiotice de capul nostru. Depinde și de familiile de bacterii de care avem nevoie.

• Menține diversitatea alimentară:
  Mănâncă colorat, variat, natural, de sezon, bacteriile iubesc diversitatea. Nu renunța la grupe mari de alimente și păstrează o proporție importantă a alimentelor de origine vegetală în meniul tău.

Predispoziția la îngrășat nu ține doar de voință sau calorii. Microbiomul intestinal este un „partener invizibil” în gestionarea greutății. Cu ajutorul nutriției corecte și, uneori, al testării personalizate, poți reface echilibrul din interior și susține slăbitul în mod natural și durabil.