Foto: Euronews
Agricultura europeană se confruntă cu o provocare majoră: îmbătrânirea accelerată a fermierilor și lipsa unei noi generații dispuse să preia ștafeta. În acest context, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie menită să încurajeze „reînnoirea generațională” în sectorul agricol și să facă meseria de fermier mai atractivă pentru tineri.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Inițiativa vine într-un moment critic, în care securitatea alimentară a Uniunii Europene este pusă sub semnul întrebării, iar viitorul comunităților rurale depinde de capacitatea de a atrage și susține tineri fermieri, notează Euronews.
Portretul unui tânăr fermier european
Matteo Godfriaux are 23 de ani și este fermier în Belgia. El speră ca, într-o zi, să preia ferma familiei din Dion-le-Mont, situată nu departe de Bruxelles. Exploatația este una mixtă, vegetal-zootehnică, cu aproximativ 40 de vaci de lapte.
Pentru Matteo, agricultura nu este o alegere întâmplătoare:
„Este în sângele nostru”, spune el, vorbind despre legătura profundă dintre familie, tradiție și pământ.
Pentru a-și crește șansele de succes, Matteo a ales să înceapă ca „ajutor” timp de doi ani – un statut care îi permite să se formeze profesional, să acumuleze experiență și să devină eligibil pentru diferite forme de sprijin financiar. Acest sprijin este esențial într-un domeniu unde investițiile inițiale sunt uriașe.
„La 23 de ani, când vrei să preiei o fermă, nu cred că vreo bancă îți va oferi un credit de 1-1,5 milioane de euro pentru o activitate care, în sine, nu este foarte profitabilă”, explică el.
Accesul la pământ: una dintre cele mai mari bariere
Dincolo de problema finanțării, tinerii fermieri se lovesc de un obstacol major: prețul terenurilor agricole.
Matteo oferă un exemplu concret: un hectar de teren poate costa în jur de 100.000 de euro, iar producția anuală de cereale de pe acel hectar aduce venituri de aproximativ 1.500 de euro pe an.
„Cum să rambursezi 100.000 de euro din 1.500 de euro pe an, când mai ai de plătit tractoare, utilaje și alte cheltuieli?”, se întreabă el.
Această ecuație economică face ca agricultura să fie percepută de mulți tineri ca o activitate cu risc ridicat și recompense insuficiente.
O agricultură îmbătrânită, un risc pentru viitor
Datele Comisiei Europene confirmă gravitatea situației:
-
doar 12% dintre fermierii din UE au sub 40 de ani
-
vârsta medie a fermierilor este de 57 de ani
Această îmbătrânire a forței de muncă agricole reprezintă un risc real pentru securitatea alimentară, pentru continuitatea producției și pentru menținerea vieții în zonele rurale.
Pe 21 octombrie, Comisia Europeană a prezentat oficial o strategie prin care își propune să dubleze ponderea tinerilor fermieri până în 2040, ajungând la 24%.
Ce propune Comisia Europeană
Printre măsurile-cheie se numără:
-
introducerea, în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), a unui „pachet de start” de până la 300.000 de euro pentru tinerii fermieri
-
recomandarea ca minimum 6% din bugetele agricole naționale să fie alocate sprijinirii tinerilor
-
extinderea programului Erasmus pentru tinerii antreprenori și către fermieri
-
crearea unui observator european al terenurilor, pentru a facilita accesul la pământ, a sprijini transferul fermelor și a limita specula
Un alt element important este propunerea de a crea servicii de înlocuire în ferme, care să permită fermierilor să fie substituiți temporar în caz de boală, concediu sau responsabilități familiale – un sistem deja funcțional în Belgia.
Diversificare: soluție sau povară suplimentară?
Comisia Europeană vede diversificarea activităților agricole – prin agroturism, procesare la nivel de fermă sau bioenergie – ca o posibilă soluție pentru creșterea veniturilor.
În cazul familiei Godfriaux, laptele produs este transformat în iaurturi și înghețată, ceea ce aduce un plus de valoare. Totuși, Matteo atrage atenția asupra unui aspect esențial:
„Procesarea în fermă este un lucru bun, dar înseamnă muncă suplimentară, când zilele sunt deja extrem de pline.”
În ceea ce privește bioenergia, el rămâne sceptic:
„Nu văd sensul transormării porumbul în biocombustibil, când aș putea produce alimente pentru consumul uman.”
Problema-cheie: prețurile corecte
Pentru Matteo, adevărata soluție pentru a atrage tinerii în agricultură nu constă doar în subvenții sau strategii, ci în prețuri corecte pentru produsele agricole.
„Dacă vom fi plătiți corect, oamenii vor fi din nou motivați. Produci lapte cu 40 de cenți, dar te costă 50 de cenți. Cum să convingi pe cineva să facă asta?”, spune el.
El subliniază și un paradox dureros: prețul laptelui a rămas aproape neschimbat de la generația bunicului său până astăzi, în timp ce costurile utilajelor și ale inputurilor agricole au crescut de patru ori.
Rolul consumatorilor
Strategia Comisiei Europene este un pas important spre salvarea agriculturii europene de la declin demografic. Totuși, experiența tinerilor fermieri precum Matteo Godfriaux arată clar că fără prețuri corecte, acces real la pământ și o reducere a riscurilor financiare, agricultura va rămâne o alegere dificilă pentru noile generații.
Viitorul agriculturii nu depinde doar de politici, ci și de modul în care societatea alege să își valorizeze fermierii.
