Cum poate fi regândit sistemul alimentar pentru a deveni mai rezilient și mai prietenos cu natura / „Când elimini risipa, crești productivitatea și opțiunile. Se extind alegerile alimentare sănătoase, sursele și piețele. Fermierii au o nouă sursă de venit”

Într-un articol publicat pe Fortune.com, Ellen MacArthur și Wendy Schmidt aduc în prim-plan o viziune inovatoare asupra modului în care ar trebui să arate viitorul alimentației. Cele două autoare colaborează din 2013 pe proiecte legate de economia circulară și susțin că întreg sistemul alimentar – de la ambalaje, la muzica de fundal din supermarketuri – este rezultatul unui design atent și, tocmai de aceea, poate fi reproiectat pentru a deveni mai sustenabil.

„Odată ce privim sistemul alimentar prin această lentilă a designului, el apare ca fiind pregătit pentru inovație”, afirmă MacArthur și Schmidt. Ele atrag atenția că 60% din caloriile consumate la nivel global provin din doar patru culturi: grâu, orez, porumb și cartofi, o uniformitate care face întregul sistem vulnerabil în fața pandemiilor sau a fenomenelor meteo extreme.

În fața acestor riscuri, cele două susțin că este nevoie de o regândire profundă: „Dar cum ar fi dacă supermarketurile ar comercializa produse alimentare cu adevărat sustenabile, concepute pentru a regenera natura și a construi un sistem alimentar mai rezilient?”.

Provocarea globală care schimbă modul în care producem mâncare

În ultimii doi ani, prin inițiativa Big Food Redesign Challenge, peste 100 de companii alimentare din trei continente (de la startup-uri la lideri ai industriei) au colaborat pentru a crea sau reconfigura produse sustenabile „de la sămânță la raft”.

Aceste produse demonstrează, potrivit autoarelor, că „prin parteneriate între sectoare și cu sprijin filantropic pentru investiții timpurii și curajoase, mâncarea poate fi produsă într-un mod sustenabil, în beneficiul oamenilor, al planetei și al afacerilor”.

Dincolo de ambalaj: un sistem complet regenerativ

Deși sustenabilitatea nu mai este un concept necunoscut pentru consumatori, MacArthur și Schmidt susțin că „în loc să ne concentrăm pe un singur element, cum ar fi ambalajele fără plastic, trebuie să luăm în calcul impactul întregului sistem alimentar”. Fără o abordare sistemică, industria alimentară va rămâne unul dintre cei mai mari poluatori globali, responsabilă în prezent pentru o treime din emisiile de carbon la nivel mondial.

Pentru a aduce circularitatea în fiecare etapă a lanțului alimentar, participanții la provocare au ales ingrediente „diverse, cu impact redus și reutilizate”. Un exemplu este o pudră pentru smoothie realizată dintr-un soi de banană indiană, mai rezistent la boli. Alt exemplu: un pilaf cu fonio, o cereală africană fără gluten, tolerantă la secetă, cu o amprentă de carbon cu aproape 80% mai mică decât cea a orezului și cu o amprentă hidrică cu 99% mai scăzută.

Cum poate hrana să regenereze natura

Ingredientele cu impact redus nu doar că protejează ecosistemele, ci pot chiar regenera natura. De exemplu, unele produse din carne au fost combinate cu alge marine sau ingrediente vegetale subutilizate, pentru a reduce amprenta de carbon. În alte cazuri, producătorii au lucrat direct cu fermierii pentru a se asigura că metodele agricole sunt regenerative.

Totodată, utilizarea de ingrediente „upcycled”,  adică provenite din resturi alimentare care altfel ar fi fost irosite, ajută la reducerea presiunii asupra terenurilor agricole. Printre produsele dezvoltate în cadrul provocării se numără bere din pâine veche, paste din mazăre zbârcită combinată cu făină integrală și chiar sucuri din cactuși sălbatici.

„Când elimini risipa, crești productivitatea și opțiunile. Se extind alegerile alimentare sănătoase, sursele și piețele. Fermierii au o nouă sursă de venit”, afirmă autoarele. Ele subliniază că atunci când natura devine prioritate, sănătatea solului crește, ceea ce înseamnă fertilitate și randamente mai bune, „care aduc și profituri mai mari”.

 „Avem nevoie de leadership curajos din partea mediului de afaceri, a decidenților politici și a sectorului financiar”

Pentru ca această transformare sistemică să aibă loc, este nevoie de implicarea tuturor: „Avem nevoie de leadership curajos din partea mediului de afaceri, a decidenților politici și a sectorului financiar”. Politicile publice pot crea stimulente economice pentru companiile care vor să schimbe modul în care produc alimente. Fondurile filantropice pot accelera dezvoltarea de produse inovatoare.

„Avem resursele necesare pentru un sistem alimentar abundent și rezilient. Să le folosim”, conchid MacArthur și Schmidt.