Cum arătau mesele regale de Paște / Anita Sterea (istoric): „Mâncau cam ce avem noi azi, drob, miel, dar mai rafinat gătite”

Sărbătorea Paștelui era un moment de bucurie și de rigoare ceremonială și pentru regii României. Deși erau oameni obișnuiți cu disciplina militară, mesele festive marcau o abatere de la austeritatea zilnică, fără a pierde însă măsura și eticheta.

Un Paște memorabil: 1923, la masa Regelui Ferdinand

În urmă cu puțin peste un secol, în 1923, Ziua Regelui (10 mai) a coincis cu Paștele. Cu acest prilej, la dejun, Regele Ferdinand I a gustat dintr-un meniu variat, care reflecta rafinamentul bucătăriei epocii:

• bullion de pasăre
• morun și nisetru cu sos Ravigot
• ouă roșii
• șuncă cu aspic
• gelatină de pasăre
• maioneză cu raci
• salată rusească de legume
• miel fript
• salată verde
• prăjituri, cașcaval, portocale, migdale și stafide

Preparatele combinau influențe franțuzești și rusești, adaptate gustului local.

Masa Regelui Mihai, în plin război

În volumul „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ștefania Ciubotaru descrie mesele pascale din timpul domniei lui Regele Mihai I.

În 1942, în contextul războiului, Casa Regală a organizat un dejun restrâns, cu doar nouă participanți.

Meniul de dejun:

• ouă de Paște
• aperitive
• miel fript
• salată de legume de sezon
• pască și fructe

Meniul de cină:

• ouă roșii
• supă țărănească
• șalău rece cu sos de maioneză
• pască și fructe

În paralel, suita regală beneficia de mese mai bogate:

• alivenci moldovenești
• friptură de miel cu cartofi
• salată
• sufleu cu lămâie și cafea

iar seara:

• borș de miel
• miel pane cu cartofi
• salată și pască

Diferența dintre mesele suveranului și cele ale suitei reflecta contextul dificil al vremii.

Eticheta și ceremonialul religios

Eticheta Curții Domnești stabilea clar participarea la slujbele religioase:

• în Vinerea Mare, suveranul participa la ceremonia de la Mitropolie, însoțit de Casa Civilă și Militară
• din suită făceau parte reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului și ai Înaltei Curți
• suveranul deschidea procesiunea în jurul bisericii, alături de Mitropolitul Primat
• în noaptea de Înviere, participa din nou, în același cadru oficial

Cum descrie un istoric obiceiurile regale

Istoricul Anita Sterea a rezumat simplu, pentru G4Food, ritualul Paștelui la Curtea Regală:

„Mergeau la Prohod vineri, ținută de mare doliu, și sâmbătă la Înviere la Patriarhie și în interbelic la Domnița Bălașa. Apoi în familie. Sărbători cu bine și Hristos a Înviat. Mâncau cam ce avem noi azi, drob, miel, dar mai rafinat gătite. La Înviere/Prohod mergeau cu membri ai guvernului uneori”.

Paștele în exil și revenirea din 1992

În perioada exilului, Familia Regală a petrecut adesea Paștele în Grecia, la reședința de la Tatoi, într-un cadru apropiat de cel românesc.

Un moment aparte a fost Paștele din 1992, când Regele Mihai I a revenit în țară. Aproximativ un milion de oameni au ieșit pe străzile Bucureștiului pentru a-l întâmpina, transformând vizita într-un eveniment cu puternică încărcătură simbolică.