Ce îi lipsește agriculturii românești/ Teofil Dascălu, președinte FAPPR: „Vindem cerealele la prețurile din 2008–2009. Fără irigații, digitalizare și o reformă funciară curajoasă, nu putem vorbi de profitabilitate”

Este mai mult decât evident că piața cerealelor traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii 15 ani, iar presiunea pe marjele fermierilor este acută.

În prezent, contractele futures pentru grâu pe bursa europeană Euronext se situează în jurul valorii de 191–195 euro/tonă, în timp ce porumbul se tranzacționează la aproximativ 189–193 euro/tonă.

Aceste niveluri sunt considerate tensionate de către producători, în condițiile în care costurile inputurilor, de la îngrășăminte, combustibil, protecția plantelor și până la finanțare, rămân semnificativ mai mari față de perioada 2008–2009, când cotațiile cerealelor erau similare în termeni nominali.

În acest context, investițiile în infrastructură, digitalizare și procesare, dar mai ales rezolvarea problemei funciare, devin condiții structurale pentru supraviețuirea și transformarea agriculturii românești, a susținut Teofil Dascălu, președintele Forumului FAPPR, la Congresul anual „De la Fermieri pentru Fermieri.

Cereale la un minim istoric: presiune directă pe cash-flow

„Astăzi cerealele sunt la un minim istoric, vindem la prețul din 2008–2009 și cum putem fi profitabili, decât prin a continua investițiile în sistemul de irigații, a dezvolta tot ceea ce înseamnă digitalizare?”, a susținut Teofil Dascălu.

Declarația noului președinte al Forumului APPR vine într-un moment delicat, în care volatilitatea pieței globale, competiția regională și costurile de producție încă ridicate reduc drastic capacitatea fermierilor de a genera capital propriu pentru investiții. În absența unei redresări a prețurilor, eficiența operațională devine principalul vector de competitivitate.

Pe de altă parte, investițiile în irigații și tehnologii digitale, de la sisteme de monitorizare a culturilor la agricultură de precizie și optimizarea inputurilor, nu mai reprezintă un avantaj competitiv, ci o condiție de bază pentru stabilizarea randamentelor și reducerea costului pe unitatea de producție.

Marea problemă a fermierilor: fragmentarea terenurilor agricole

Dincolo de actualul context de piață, președintele Forumului APPR a indicat un obstacol structural major: fragmentarea terenurilor agricole.

„Cred cu tărie că trebuie să vorbim de aducerea unei infrastructuri legislative care să potențeze capitalizarea agricultorilor. Și m-aș opri la o simplă chestiune din acest punct de vedere: astăzi, nu cred că sunt fermieri care pot să spună că au terenuri comasate, pe care să facă o investiție în irigații, fără a avea vreun risc. Aici atingem o problemă funciară de care vorbim de o mulțime de ani. Această problemă ne afectează.”

Fragmentarea excesivă a proprietății agricole reduce predictibilitatea investițiilor pe termen lung, afectează eficiența exploatațiilor și, esențial, diminuează valoarea colaterală a terenurilor în relația cu sistemul bancar.

De ce banca poate evalua un teren la jumătate de preț!

 Teofil Dascălu a oferit și un exemplu concret privind diferențele de evaluare:

„Dacă eu mă duc azi la o bancă cu 100 de hectare și ele sunt împrăștiate în 1.000 de locuri și acele hectare sunt irigate, dar cumva, banca va spune că acel teren nu are valoarea reală de 9.000–10.000 de euro, ci are o valoare de doar 5.000 euro. În același timp, observ că dacă am terenul comasat, banca imediat îl evaluează la cel puțin dublul valorii, față de cel necomasat.”

Această realitate are implicații majore asupra accesului la finanțare. Sub-evaluarea activelor agricole limitează capacitatea fermierilor de a atrage credite pentru modernizare, irigații, depozitare sau procesare. Practic, fragmentarea terenurilor se traduce în costuri mai mari ale capitalului și într-o capacitate redusă de investiție.

Teofil Dascălu: De la „Grânarul Europei” la „Grădina Europei”

În opinia liderului FAPPR, o intervenție legislativă fermă ar putea debloca rapid potențialul de capitalizare al sectorului:

„Din punctul meu de vedere, dacă s-ar rezolva printr-un mod, printr-o decizie curajoasă a factorului decizional, cred că mâine fermierii ar avea capitalul necesar să traverseze această postură și să asigurăm transformarea agriculturii românești, din aceea de a fi Grânarul Europei, într-o agricultură care să se numească Grădina Europei.”

Mesajul președintelui FAPPR este clar: România trebuie să depășească paradigma exportului de materie primă și să migreze către un model agroindustrial integrat, cu valoare adăugată ridicată.

„Trebuie să procesăm cât mai mult și să diminuăm costul pe unitatea de producție”, a mai susținut Teofil Dascălu.